Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mica sirenă

poem marin

1 min lectură·
Mediu
ca o sirenă cameleonică în vis după arcușul pleoapelor tale
m-am închis în mare și am aruncat cheia
în sipetul scoicii
implorând nașterea perlei
spre conștiința supremă, spre marea cea mare
alerg în moarte cu picioare de pește
cu fiecare zi sunt mai vie și mai în moarte
paradoxal
nu mai îmi simt mâinile aripi-înotătoare
o statuie de prinț învelită în alge
acesta este refrenul dragostei mele
ca și cum peștii ar fi fluturi
ca și cum crustaceele ar fi stele cu colțuri de piatră
ca și cum o statuie ar putea să prindă viață
să îi crească coadă și solzi
și căluții marini să-i plăsmuiască o inimă caldă
de nisip
003.214
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
111
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Elize. “Mica sirenă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/216016/mica-sirena

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.