Poezie
Ziua cea mereu nouă...
(clasică)
1 min lectură·
Mediu
Erai o formă ca pe lut argintul
Te lumina pe trup, încalte drag...
Ploaua mereu în gândul meu de fag
Ori se-neca, în sine, labiritul.
Îmi ești sălbăticuță, dar și-un mag
În mine stă copacul, stabilitul
Dar n-aș pricepe mâine plebiscitul
În urma mea, drumeaguri mă atrag.
Aduci și dai lalele roz și roșii
În sate lungi sau mutele vapoare
Ce îți știau, în dimineți, cocoșii
Cântând în pasul tău, ești sunătoare,
Sub ploi, un clopot surd și e răcoare
În iarba-aceasta naltă, cum și Moșii...
00765
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulia Elize
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulia Elize. “Ziua cea mereu nouă....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14188558/ziua-cea-mereu-nouaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
