Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Gând de toamnă...

(ludic)

2 min lectură·
Mediu
Poem simplu, de dragoste
E felul în care răsare soarele undeva lângă peretele casei
a izbit nucul și îl umple cu raze
și din copac ies păsări, proaspăt trezite,
mă chemi cu alt nume
razele s-au topit, deja, la tine în păr
și mi-ai uitat
fața de lună
chipului
și atunci, numai atunci, îmi vine să mă joc cu degetele tale
cu mâna, printre degetele tale,
nu mă satur
ca și cum am străpunge sunete de chitară
îmi place cum îți așezi părul
și brațele
ești poate mai frumos decât mine și mai păcătos
cel mai drăguț
atunci când pisica Nera ți se încâlcește în picioare
și toarce
ți se cațără pe perechea de blugi și te sperie
te-am primit, deja, la mine în palmă
e răcoros în
filigoria păcatului
cu pisica.
în mașină, s-au topit toate razele
pe afară, pe vopseaua roșie, și în vreme,
tu te răzgâiești, acum, prin fotografiile mele
și surâzi...
strugurii din mâinile tale sunt mai dulci, în toamna aceasta,
țin, pesemne, în pulpă, aproape tot soarele molcom
îmi răsare, acum, ca un gălbenuș proaspăt, lângă peretele casei...
razele, de câteva luni,
te-au uitat -
contele vremii de mult nu mai răzbate prin anotimpuri
și prin razele, de doar câteva luni,
c-ai plecat.
042387
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
208
Citire
2 min
Versuri
36
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Elize. “Gând de toamnă... .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14141554/gand-de-toamna

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@daniela-luminita-teleoacaDT
Imaginile mele preferate rămân:

soarele care răsare undeva lângă peretele casei
păsările proaspăt trezite ieşind din copac
contele vremii

Efect remarcabil / garantat acel "c-ai plecat" din final!
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Acest poem s-a vrut a fi, în primul rând, un joc și un exercițiu. În genere, după cum știi, Daniela, scriu mai amplu. Se mai întâmplă, câteodată, și altceva, poetul se mai joacă, mai exersează, chiar și în vers scurt.

Și, dacă te-ai prins, în jocul meu, ca într-un dans, și, dacă ți-a plăcut, înseamnă, atunci, că totul este foarte bine.

Am văzut, în alt topic, că îți lansezi cărțile, îți doresc mult, mult succes! Și eu mi-aș fi dorit mai multă expunere și mai multă deschidere, în general, dar nu am avut șansa. Nișarea, deschiderea și expunerea, în mediile de vânzare, sunt prost administrate în țara noastră, România. Probabil, cu referire la propria persoană, ar fi trebuit să mă nasc în altă țară și să scriu în altă limbă. Și să obțin premii literare, altundeva, decât aici, să se genereze, probabil, cultură în altă limbă, decât româna. Cu referire la mine, sunt dezamăgită. Nu că asta ar conta foarte mult, pentru schimbarea faptelor care nu se întâmplă, pe la noi...

Cu sinceritate,

Iulia

Ps: Îți țin pumnii!!!!! Îți doresc scriere onestă, și multă recunoaștere meritorie!

0
@daniela-luminita-teleoacaDT
ai perfectă dreptate,... din păcate. Înţeleg starea resimţită de tine. Trebuie însă... să treci peste dezamăgire, atâta vreme cât poemele tale sunt deosebit de sensibile, de profunde, de adevărate! Nu se va aşeza prea uşor timpul peste ele! Şi, da, am intrat în jocul tău, ca de atâtea alte ori, de altfel. Şi la mine se încinge câte un joc similar. După mai mulţi ani de scris, pot spune că, în cazul meu, există două tipuri de poeme, în funcţie de imboldul iniţial generator. Unele vin aşa dintr-o ispită a jocului, pe care nu mi-o pot domoli decât scriind, altele, dintr-o stare ca de plâns, starea în care ai maxima receptivitate / deschidere faţă de tot ceea ce te înconjoară, aşa ca şi cum ai vedea (motivat) în străfundul lucrurilor şi întâmplărilor.

Îţi multumesc mult pentru toate gândurile bune,
Cu prietenie luminoasă, DL
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Mulțumesc mult, Daniela!!! Mulțumesc că ai revenit! Te mai aștept, (și cu alte ocazii de joc poetic!)

Cu aceeași prietenie,

Iulia
0