Din-mai-adînc
de mine însumi
mi s-a ivit umbra
...acolo este locul
unde nu pot pătrunde
decît singur:
de făptura mea dezis
de făptuirea mea prezis
...unde uneori gîndul
conjură ethericul
motto:
"Absența este o prezență în mine"
Carlos Drummond de Andrade
Erai obsedat de cuvinte
(de cuvintele despre cuvinte)
...și încercînd să fii
simțeai cuvintele cum
din înțeles se
De ce mai cred
în ceea ce închipui
dacă ursit mi-a fost
vidul oglinzii în mine
să-l port?
poate m-am născut
doar pentru a privi
cum cresc/descresc
în apele ei
nici moarte/nici
Nu trăiesc
precum mi-e gîndul
o metaforă ubicuă
...am trăit oscilînd
între ascundere și absență
iar acum nu-mi mai amintesc
visul visat între ele
...și nici de ce
mai ascund în mine
aceleași
Iubirea:
simplă retorică
...iar iluzia
"număr de aur"
cerul:
numai tăcere
...iar gîndul
singura lumină
ce-i ascunde
concava înnegurare
prin convexa-i
răsfrîngere
dar nimic
nu mă
Uneori totul se întîmplă
de parcă visînd același vis
îl și trăim - trăim în el
alteori se întîmplă
de parcă închipuirea
ar fi singura realitate
în al cărei abis de ecouri
nu trăim -
Privindu-mi privirea
uneori străvăd
adevăratul chip
...dar și acea prezență
care mă reflectă și-n același timp
îi sînt reflectare
sau
acea clipă
nu va fi decît întretimpul
cînd ceea ce
Prea multe închipuiri
întorc sufletul pe dos
...din cauza lor
nu vei mai simți - la fel
ce-ai simțit atunci
cînd ai văzut lumina
prin străvezimile lui
și zadarnic
vei mai încerca
să
N-ar trebui
oricînd și oricum
să invoci Hymera
...ea te-ar putea face
să uiți acel loc/ne-loc
unde lumina devine
totuna cu reflectările ei
cu totul altfel
ar trebui să o chemi
cît timp
Se presupune
că-n clipa dezmărginirii
undeva - în posibil
fiecare va deveni
(mai mult sau mai puțin)
o lumină întru
"omniforma lumină"
se presupune
dar nu se spune
dacă atunci - în
motto:
"sîntem doar umbră
a ceea ce sîntem"
Fernando Pessoa
Sînt obsedat de visul
despre care se spune
că stinge în sine
orice transcendență
și lasă cerul lăuntric
gol de
Rezonînd cu tot ce piere
(alteori cu tot ce nu mai există)
intense viziuni polifonice
irup dincolo
de orice înțelegere
sau
înțelegerea ta
nu oricînd (și oricum)
poate cuprinde
motto:
"să crezi că poți să înțelegi
fără să crezi"
Fernando Pessoa
Oglindit
uneori simți
că nu mai ești același
...cum nici lumina
(odată oglindită)
nu mai este aceeași
...poate
Din
clipa asta de nimic
cresc anume cuvinte
...care vor deforma sufletul
dacă simțurile nu devin
propriile subiecte
totuși
încerc să înțeleg
și mirajele/și ecourile
acestei vieți
Sînt posedat
sau numai obsedat
de noaptea cînd am pătruns-o
cu tot trupul
...și-n bucuria-i pură
m-a primit țipînd
(țipînd din toate adîncurile sale
păsări de noapte)
totuși acum
nu-mi
motto:
"Desigur
la sfîrșit, îți alegi singur nașterea...
cînd iar a fost pe cînd va fi să fie"
Dinu Flămând
Încerc să-mi închipui
ce precede mîna în definitivul
trans-scrierii
...unde
Uitarea uneori
își strînge o aripă
și zărești atunci
cum cresc cuvintele
unele din altele
zărești cum
lipsite de centru
alcătuiesc "ceva"
mutilat în sine
...ce nu-și poate arăta
Trăiesc
fără concluzii
iar gîndul se stinge
în indiferență
(irecuperabil după ce am trecut
prin el și el prin mine)
și-mi spun: sînt altul
fiindcă am găsit în mine
posibilitatea
Se succed
prezențe și absențe
...gînduri în căutare
și căutatele alături
de gînduri
obosit
îmi aștern
prapurul visului
și mă ascund în uitare
ca-ntr-un gol înmiresmat
unde
nu
Uită-mă
dacă simți
că sufletul meu
nu mai este
și sufletul tău
(sau dacă
sufletul tău
nu mai este
și sufletul meu)
uită-mă
dacă sufletele
au uitat - prea curînd
miezul de
Visînd
un anume vis
mă voi naște din nou
...poate nu la fel
de obsedat de ceea ce simt
și nu sînt în același timp
sau posedat
de unul și același gînd
visul mă va ocroti:
să nu pier
O clipă
m-am rătăcit în văzute
și
nu m-am mai regăsit
același
eram alături
înainte - în urmă
spre răsărit - spre apus
niciodată
nu se vor mai potrivi
sufletul în trup
și tupul
Ce altceva voi fi
născut a doua oară
dacă speranța
va fi fost abolită
...iar binele
va fi fiind o altă povară
în ne-firescul unde
ceea ce sînt nu e
și ceea ce simt?
sau
pentru că
Infinite par treptele
înălțării spre libertate
cînd în mine durerea
devine intensă durată
...de aceea poate
încerc să închipui
din ceva/din ce este
"forme-gînduri"
care să cuprindă
toată
