Poezie
Cantec corbului
Redefinire
1 min lectură·
Mediu
Intinsa aici pe jos,
Parca vad totul altfel
Alte sentimente, miroase totul a pamant udat de lacrimi
Iertarea se impleteste
Pe sub frunze cu uitarea
Si ura.
Romantate amintirile mi se incolacesc
Senzual in jurul mainilor
Si rasetul tau mult prea ascutit
Imi danseaza ca o lama pe fruntea
Descoperita.
Paginile vietii sunt...albe
La asta nu ma asteptam!
Linia vietii a devenit poteca, linia norocului trifoi
Sot, copii toti mi s-au implantat
In pamant.
Iertare, uit ca am iertat ceva vreodata
Si iau toata ura asupra-mi
Precum un cutit ruginit si otravit, adanc infipt in viata
Ce viata?
Cand numai radacini mi se petrec peste
Ochi...peste ochi.
033.660
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iris Barbulescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Iris Barbulescu. “Cantec corbului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iris-barbulescu/poezie/126397/cantec-corbuluiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ca un testament, ca o spovedanie spusă fără preot, așa curg versurile tale, din pământ către pământ.
0
Ella, da...vezi bine, un suflet imbatranit..dintr-odata. Si totusi ce mai e real..greseala ura ieratea? Sau timpul? Nu cred...\" vița este deja rănită de cuvinte-cuțit, rugina lui pătrunzând până în pământ de suflet.\"(cum de ai vazut atat de bine ella? cum?)
Iulian, da, din pamant catre panat. de altfel cealtceva suntem noi? Daca nu pamant, ce se intoarce apoi dupa scurta sa misiune...inapoi....
Testament sau aducere aminte?
Pamant.
Iulian, da, din pamant catre panat. de altfel cealtceva suntem noi? Daca nu pamant, ce se intoarce apoi dupa scurta sa misiune...inapoi....
Testament sau aducere aminte?
Pamant.
0

\"Cand numai radacini mi se petrec peste
Ochi...peste ochi.\"