Poezie
Sub osul frunții
resturi de civilizație
1 min lectură·
Mediu
M-ai strâns de pe drumuri
m-ai lăsat să trăiesc în capul tău
mi-ai dat aripi noi vaporoase
m-ai hrănit cu resturi de civilizație elină
Ce strâmt era sub osul frunții tale
dar cât de aproape de noi era Ithaca
O livadă de măslini creștea în creierul tău
Crengile gravide se rupeau
sub greutatea zăpezii
O mare tânără se împreuna cu oceanul
Prin ferestrele cafenii ale sufletului tău
pătrundea o lumină slabă
câteodată un foșnet de raze ajungea și până la mine
mă gândeam atunci să încep să mă rog
pentru liniștea noastră
dar tu îți lăsai capul pe masă
și spuneai că ninge în mintea ta
deschisă vraiște
044.783
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Nechit
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Nechit. “Sub osul frunții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-nechit-0020579/poezie/207325/sub-osul-fruntiiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPEPemilian valeriu pal✓Corecteaza te rog sfirsitul
0
SPSunt de aceeași părere, sfârșitul diminuează forța poemului. Mă atrage și aerul vechii Elade și parfumul acelei democrații de început mai ales când sunt prezente într-o iubire.
0
AOsfarsitul ala e prea incarcat, prea multe idei.
aeriseste pe acolo ca nu are gust bun.
andru
aeriseste pe acolo ca nu are gust bun.
andru
0
DBMi-au placut nespus crengile gravide. Imi place si curajul din poezia ta. Eu inca ma lupt, la mijloc de viata, si parca inceput de drum. Nu indraznesc sa dau complet drum liber cuvintelor.
0