La Ingineri

L-am văzut pe Leonard Ancuța spunând poezii despre Ioan Es. Pop și despre cât de mult îi e dor La Ingineri, alături de femeia curcubeu și de alți câțiva prieteni o viitoare pictoriță ale cărei tablouri aveau tente triste umbrite cumva în cercelul din nas și în mătăniile de la gât și de Mugur Dumitriu cu versul său clasic ca o trenă eu și letargia mea, mână în mână bând limonadă o săptămână eu și justificările mele în timp ce tot plouă din lună în Lună a spus și Simona versuri despre simone în mod triumfal și iarăși Leo Ancuța despre Ioan Es. Pop, același poem, sau altul ce mai conta eu și letargia mea, mână în mână bând limonadă o săptămână în timp ce tot plouă din lună în Lună.