IG
Ionuț Georgescu
Verificat@ionut-georgescu
Inisherin
„Poezia, linia de fuga a infinitului”
Doar incercari personale
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
și eu spun stop, despre mitocănie în comentariile off topic ar fi bine să citești contextual. Rămân cu câteva necunoscute din acest dialog, de ce nu lași să-ți fie comentate textele, cât costă să ai o carte în curte și cum ai reușit să ai o pagină atât de mișto în wikipedia, pe când Pleșu se îneacă în mediocritate pe acea platformă. Ești un autor slabuț, care muncește foarte mult. În niciun caz un poet. Scrie și tu, cum o vom face și noi, gașca/plebea, și când voi simți ceva în scrierile tale, voi da o stea, prima, ție (asta ca să fiu în ton cu îndemnul tău). Sănătate!
Pe textul:
„Ielele pustiului" de Emilian Lican
0 suflu
Contextvoiam să folosesc cuvântul "mitocănie" în comentariul anterior, dar aș fi scăzut nivelul dialogului cu dvs. Dar folosire cuvântului "gașcă" mă face să reconsider totul. Te informez că eu am tot nivelul de 120 și nu am acordat până acum nicio steluță, deci chestia cu gașca și reciprocitățile nu se susține. Mai era unul pe-aici, dar ăsta avea talent, care suferea de "nebăgare în seamă" și devenea mitocan când era ignorat. Eu nu exist, nu am pagină pe wiki, e ceva normal. Tu nu exiști cu tot cu pagină pe wiki și critică de întâmpinare. Să-mi plâng de milă mie? Câte exemplare s-au vândut din opera dvs și cât a costat tipărirea, cam astea ar fi chestiile de substanță din dialogul nostru
Pe textul:
„Ielele pustiului" de Emilian Lican
0 suflu
Context"puneți-vă pe scris, iar dacă îmi va plăcea vreodată ceva, nu voi ezita să vă apreciez", mi se pare destul de arogant îndemnul tău, ți-am citit opera de pe site-ul ăsta, câteva compuneri de elev silitor de clasa a șaptea la care ai blocat comentariile, te-am căutat pe wikipedia, e clar un articol scris de tine despre tine, prea știu ăștia tot ce-ai supt și ai hrănit spiritual, dar nu asta deranjează, ci stilul tău oracular, tu nu vorbești, tu ai o misiune, oficiezi, ești jumate statuie, cum ar spune Andrei Pleșu. P.S.Andrei Pleșu e un intelectual care are pe wikipedia un articol de dimensiunea a 10 la sută din textul despre onorabila-ți persoană. Și care mie mi se pare, ca și comentariul anterior, ca e o manea, "valoarea mea, valoarea mea..."
Pe textul:
„Ielele pustiului" de Emilian Lican
0 suflu
Contextcred că răspunsul lui Leo te derutează. "Cum se filozofează cu ciocanul" e subtitlul "Amurgului zeilor". Un manifest/pamflet împotriva acestei lumi de la 1889 in care sunt mai mulți idoli decât realități și războiul poate fi un semn de înțelepciune.Dacă te ajută, un exemplu paradigmatic de idol e lumea ideilor lui Platon. "Această mică scriere e o mare declarație de război", zice autorul la sfârșitul primei cărți. El vrea ca idolii să fie atinși cu ciocanul ca de un diapazon, nu cum sugerează Leo, din necitire a cărții sau din citire și neînțelegere a ei, o demolare necontrolată.
Pe textul:
„laptele adormit " de Leonard Ancuta
0 suflu
Context"toți oamenii sunt buni" nu e dintr-un tratat de metafizică pierdut, ci dintr-o carte de bucate a canibalilor. Insistența de a recita în burțile și mațele diverșilor validează prezența genei de Sisif. Mi-a plăcut foarte mult.
Pe textul:
„cenaclu de plăcere " de Liviu Nanu
0 suflu
Contextoptimismul e o știință exactă ce stabilește diferența dintre a continua ca un tâmpit și a renunța ca un înțelept
Pe textul:
„3D" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextproză super, despre o femeie de rasă căreia ai vrut să-i ceri permisiunea, "ca un om nobil, să o iubesc în tăcere, distant și pătimaș, cuprins de euforie și delir, de ploaie sau burniță, dar puternic și învelit de aburi, ca un armăsar cîștigător la curse - și toate acestea doar în schimbul cîtorva cuvințele, oricît de multe sau puține, cîte consideră ea că poate să-mi adreseze". Seamănă puternic cu o poveste pe care aș fi vrut să o scriu și eu, inclusiv chestia cu hărțuirea și "dobitocule!". Aștept continuarea!
Pe textul:
„tristețea cîntărețului la trianglu" de Leonard Ancuta
0 suflu
Contextun sfat umil, pentru a evita înțelegerea eronată a lui Heidegger, nu căuta în poezie adevărul pe care nu-l găsești în logică, fă din poezie o reinterpretare a logicii. O combinație între privire și reflecție...
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
ContextDumnezeu e ce face fiecare din singurătatea lui, spunea unul din discipolii lui Noica
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextfraza aceasta anulează orice garanție rațională, nu are legătură cu înțelepciunea lumii, un risc pe care stoicii nu și l-au asumat spunând foarte clar: iar pe cele aflate deasupra noastră, pe acelea lasă-le deoparte. În limba greacă, termenul din care s-a tradus suflet înseamnă și viață, luând ad literam expresia, orice acțiune egoistă de salvare a vieții se va întoarce împotriva noastră. Că s-a dezvoltat ulterior că orice sacrificiu pentru celălalt va salva și viața ta și și a lui, mi se pare un pic forțată pentru a calma prima nedumerire
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextfaptul că te-am provocat, mă face să mă simt bine :), funcționez pe modul ăsta, ateismul e de fapt și el o credință, la fel greu de argumentat rațional și la fel de radical. Împăcarea cu sinele e motorul nebuniei noastre de a trăi, beleaua e că avem ca borne pe Epictet- gândul la zei să-ți fie mai neîntrerupt ca respirația și mesajul christic, da, christic, cine va voi să-și scape sufletul îl va pierde.
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextnu știu cât e de trist faptul că nu respect o anume gesticulație religioasă în text. Idolatrizarea credinței e un kitsch. Așteptarea Celui temporar absent, atenție, nu am spus necredință, mi se pare cea mai tare calitate a condiției umane
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextnu e un text doar despre Dumnezeu-poligraf, ci, mai ales, despre neînțeleasa permanent ființa-întrebare/întrebătoare. Totul lecturat în cheia interpretării timpului ca orizont posibil al înțelegerii ființei
Pe textul:
„Poligraful" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Contextelementara erudiție o trec la oximoroane. Nu te compromiți cu Hortensia, promiți. Dacă-ți spun că citesc și acum Cireșarii, mă-ngrop?
Pe textul:
„night at the museum – partea care nu s-a mai turnat din pricina umorilor mele" de Bogdan Geana
0 suflu1
Contextcopilăria de câțiva decilitri a borcanului de 5 litri... hmmm, nu știu dacă e o chestie poetică, dar sigur e de neuitat. Și sufletul în raclă e poziționat corect. Confirmă teza cioraniană că trupul e doar un accesoriu pentru mântuire. Pe Hortensia nu știu câți au citit-o, cred că te riști cu degenerații... Per total, cu tot cu TVA, raportul preț/calitate e subunitar. Adica foarte bun :)
Pe textul:
„night at the museum – partea care nu s-a mai turnat din pricina umorilor mele" de Bogdan Geana
0 suflu
Contextterapia prin atingere are o ordine clară a punctelor ce urmează a fi atinse, poezia ta mi-a produs dezordine, răvășire, o chestie frumoasă, cu Brumaru plin de miere și principesa cocoțată, totul departe de apartamentele de bloc
Pe textul:
„ juniperus " de enea gela
0 suflu
Contextfără "cultisme" ar fi fost un discurs de bigot. Și eu voiam să fie cabală textul:)))
Pe textul:
„Evanghelie apocrifă" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Context"Un câmp pustiu,
Bătătorit ca un drum,
Şi din când în când
Câte o carte.
La distanţe foarte mari,
Vreo carte fundamentală,
Tare ca piatra"
Sorescu. Marin Sorescu
Bătătorit ca un drum,
Şi din când în când
Câte o carte.
La distanţe foarte mari,
Vreo carte fundamentală,
Tare ca piatra"
Sorescu. Marin Sorescu
Pe textul:
„Evanghelie apocrifă" de Ionuț Georgescu
0 suflu
Context