Poezie
Reda-mă
1 min lectură·
Mediu
Și cum s-o uit pe ea,dragă mea iubită
Când mă săruta și mă-ncuraja
De ce m-ai părăsit iubito ?
De dragul tău divin,să ști
Eu mi-am construit o navă
Cu unelte de la tata și cu sprijin de la mama.
Să colind prin galaxie ca să văd stele o mie
Praf și pulberi să mă știe
De colind prin Galaxie
Pentru tine draga mea
Am mers mai întâi pe Lună
Că știam că e nebună
Și noaptea de Luna plină
Face omul să devină
Am trecut la Marte știam că e departe
Și cât îl mai urau și cât îl mai doreau
Pe Ahile-n luptă toți îl pomeneau
Pic de viață nici că te-am găsit pe Marte
Departe,departe am pornit
Am trecut de Pluto și Neptun
Ce ne amintește că e vechi stăpân
Și pe Soare l-a văzut crescând
Am văzut apoi pe Venus
Frumoasă planetă
Cea mult strălucită și inebunita
Poate m-ajuta și lantu să-mi rupă
Jupiter se fălește când Iunona îi zâmbește
Cu inele de pământ
Aruncă și zdrobește pe cei ce nu-l iubesc.
Cât timp mai pluteam
Încă mi-l doream pe vechiul meu Saturn
Reda-mă stăpâne să-mi revăd iubită
Său lasa-mă să mor de luna plină .
013.507
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ionescu Florin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 200
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
Ionescu Florin. “ Reda-mă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ionescu-florin/poezie/1763569/reda-maComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
maestre, mai citeste si tu cartea. ia cartea de poezie si o citeste. tecstu de fatza e o manea jalnica. si nici macar. e o manea sefe pe care cred ca romeo fantasticu ar refuza sa o cante.
0
