Poezie
nesimțirea cercului etern
1 min lectură·
Mediu
fericirea
turbat copil flămând ne mușcă
inima prea ocupată pe tronul din
privirile pierdute-n depărtări cu ceață
și-n oarbe căutări plânse pe urme
de eterne bucurii
în ochi ne sar scântei de frumusețe
interzisă dar suntem ocupați
să auzim tăcuți promisiuni sădite
de limbi nebune și viclene
în mâine și în fum
cu clinchete de râsete și vuiete
de valuri prinse în brațele iubirii
ne cântă muzica
zăludă și asurzitoare în ureche
când suntem prizonieri în inimi
deja vindecate de mușcături
necunoscute
014200
0
În general nu sunt de acord cu ideile poetice, cum ar fi, de exemplu, “muzica zăludă și asurzitoare în ureche”.