Poezie
în testament
1 min lectură·
Mediu
să nu-mi lăsați începuturi cu praf roz
peste torturi nefirești ce-ntruchipează
raiul neștiut în vreo apropiere
și zâmbetele false lumânări
aprinse-n locul soarelui
lăsați-le goale în neștiutoare lumi
pure privind inocente și curioase vieți
de copil nou născut
din dragoste-ntre bine și frumos
să nu cunosc speranțele viclene ursitoare
cu coifuri colorate-n amăgiri
și-ngreunate cu clopoței de bufoni
ai râsului forțat spre inimi de copii
fără puteri
vreau numai noutate amuțită
de emoția necunoscutului venit umil
să-ntâmpine o viață nouă străină chiar și lui
atât de vestit și așteptat printre sătui de vechi
sau neființă
001.290
0
