Poezie
lumină-ndepărtată
1 min lectură·
Mediu
îngăduie-mi să te privesc o clipă
chiar dacă doar cu ochelari de soare
cum fără teamă floarea soarelui
privește către soare
și nu îți strânge razele topite în dureri
nespuse pietrelor din suflete străine
mai lasă-le firave prizoniere în neștiutul
și neștiutorul meu cadou de-afecțiune
sinceră tremurătoare
păstrată sfânt de tainele vieții
egoiste
stăpână peste zâmbete și lacrimi
revino după ele peste o zi
peste trei
peste buze fripte de dorul sărutului
și de ți le-oi fura aleargă-mă o viață
două
chiar și în viața după moarte
prin mări albastre sau negrul viu
din ochii tăi plini de lumina frumuseții
iubiți
știuți de-o lume-ntreagă ce nu-i cunoaște
001317
0