Poezie
Încoronarea
1 min lectură·
Mediu
În așteptarea ta mă simt un rege
urcat în tronul timpului trecut
și vin oștenii-n gînd să mă dezlege
de noaptea-n care tu ai apărut
\"Păziți-mă de lună și de stele\"
așa le-am spus cînd am simțit că vii
și-n întuneric brațele, doar ele,
strîngeau ce numai tu puteai să fii
Murise timpul sau doar se născuse
căci eu, uitat în el, simțeam că nu-s
iar limpezirile care mi-au fost aduse
spre țărmurile tale m-au tot dus
Oh, cineva din preajmă mă trădase
și cînd conturul tău s-a luminat
foșnea sub degetele mele arse
numai cenușa-ntîiului păcat
\"Veniți aici și mă-ngropați în mine\",
așa le-am spus cînd am simțit că mor,
\"coroana vieții nu mi se cuvine
căci moartea-mi bate lung în viitor\".
064.269
0
căci moartea-mi bate lung în viitor-, cred că din cauza ghilimelelor de la sfârșitul versului pe care le-ați uitat, ați ajuns în atelier, altfel nu-mi explic.
O poezie altfel extraordinară.
Cu stimă, stela baba