Încoronarea
În așteptarea ta mă simt un rege urcat în tronul timpului trecut și vin oștenii-n gînd să mă dezlege de noaptea-n care tu ai apărut \"Păziți-mă de lună și de stele\" așa le-am spus cînd am
ISIon SpânuOglinda
Veni-ntr-o zi la poarta unui veac neguțătorul de oglinzi să vîndă Sub arcuirea unui sacru leac oglinda care sta mereu la pîndă Curgeau monezi în punga peticită umplînd-o de furtună și
ISIon SpânuDespre cuvînt
Eu, care-am fost numit Cuvînt, bănuitor mă simt legat de toate și pentru ce îmi e străin îi sînt prin nenumire zvonul dinspre moarte. Cînd vin în zori să mă privesc fiind în ochiul dimprejurul
ISIon SpânuSinele respirînd
1. Eu mie nu mi-am fost nicicînd străin. 2. Mă așteptam să vin dintre răspunsuri cînd locuiam statornic vreo-ntrebare, iar dacă eu eram văzut de ceilalți știam că nevăzutul meu e-aproape, o
ISIon SpânuSonată pentru orgă și ninsoare
Putredul altar amirosea levănțica în acea dimineață cu frunze uscate și multe picături de ploaie, cînd zgomotul marilor orașe scotea fum prin inimile prea obositelor castele. Din nou
ISIon SpânuÎntoarcerea în sine
Din matcă te-ai retras pe-un vad ascuns uitării tale dezlegînd lucrarea ci dacă drumul meu nu te-a ajuns nicicînd, pîrîu, nu te-ntîlnești cu marea vei hoinări într-un haotic
ISIon SpânuArs poetica
Peste vîrfuri - Lumina. Treptele spre ea mă pot aduce înapoi. Și vă spun: ucideți cuvintele de circumstanță! Lanul cu grîu de semințe nu mai are nevoie.
ISIon SpânuUmbra posibilă
Deasupra unui vechi pătrat stă cercul alunecînd sub frageda minune în care unghiul se-adîncește-n sine asemeni vulturului prăbușit pe stîncă. Să fugă, deci, copacul de secure să piară teama
ISIon SpânuDomnule Cuvînt
Frunză verde codru sfînt din neființă, din descînt face-m-aș ploaie și vînt să mă cearnă cerul greu peste haine noi de zeu că doar hainele mai sînt din ce-ai fost cîndva, Cuvînt, duce vîntu-n
ISIon SpânuÎntoarcerea în sine
Din matcă te-ai retras pe-un vad ascuns uitării tale dezlegînd lucrarea ci dacă drumul meu nu te-a ajuns nicicînd, pîrîu, nu te-ntîlnești cu marea vei hoinări într-un haotic
ISIon SpânuCăsnicie-n do major
Ușa de la intrare. Împreună. Genunchiul tău și răni sofisticate. Apusul. Ușa de la intrare. Mai simplu puteam trăi fericiți?
ISIon SpânuLimitație
Am început cîndva să visez o călătorie dar sfera mea peste umăr îmi pune hotar, sînt multiplu de sferă și sfera multiplu de zero se face în mai cînd florile pomilor vindecă
ISIon SpânuTraducerea unui text neidentificat
mă chem pe mine-n gînd, apoi, negînd, golesc ce pot să fiu cînd sînt absența doar mă știe pe de rost și-n ea îmi caut firea și un rost eu mă deschid în mine, dar mă-nchid în fața celor care
ISIon SpânuBalada unui visător de statui
Ai fost zidită-n mine, preacurato, de niște meșteri mari, necunoscuți, tu temelia vieții mi-ai luat-o ca să te chem, să vii, să ma săruți. Te văd de-atunci în fiecare seară trecînd prin mine
ISIon SpânuMaya
Dintr-un sine în alt sine dintr-un eu în ochiul tău și de-acolo pînă-n ceața unei vechi păreri de rău Rob de drum și rob de suflet rob de tot ce nu pot fi dacă-ai fost și nu vei fi pasul tău
ISIon SpânuO lacrimă imensă
E iarnă mi se pare în calendarul meu și săniile grele trec trase de cuvinte tu ești departe încă și-n depărtare-i greu să mai păstrez alături un chip care mă minte Vin urșii mai aproape de sat
ISIon SpânuPauza de masă
În timp ce noi discutăm despre fotbal ca despre o carte frumoasă, în timp ce mîncăm o felie de pîine cu unt, în timp ce fumăm din țigările mele, el strunjește grăbit un chip de icoană.
ISIon Spânu