Reproș confraților de pe www.poezie.ro

Înalță lutu-n agonie
O rugă boabelor de rouă:
Mai bine soare-n poezie,
Iar pe afară să mai plouă!

Vom ruga cel pictor orb
sa ne aduca si-n site soare
ca sa ucida acel corb
ce-si zice: \'poezia moare!\'

Observ, confrate, azi un paradox
În \"paradisul (nostru) de inox\":
Lumina-nvie-n ochi nevăzător,
Iar atotvăzătorul parcă-i chior!

Pai daca asta ni se-ntampla peste tot
si pe \'atoatevazatori\' ii doare-n cot
te ingrozesti ce vezi in tara asta prea \'zglobie\'
mai crezi ca am putea fi diferiti prin \'agonie\'?

El făcu o evidență,
Constatând:cam mult se plânge.
Și recomandă prudență
Lacrima fiind...de sânge!

Pai daca asta ni se-ntampla peste tot
si pe \'atoatevazatori\' ii doare-n cot
te ingrozesti ce vezi in tara asta prea \'zglobie\'
mai crezi ca am putea fi diferiti prin \'agonie\'?
(daniel dinescu)

In agonie toti agonizeaza
In intuneric se consuma criza
Si daca cineva ne divizeaza
N-as vrea sa cred ca asta e Diviza.

Diviza nu divizeaza
s-a trezit sa-si puna-n par
floare ce amortizeaza
durerea mare-n adevar

El făcu o evidență,
Constatând:cam mult se plânge.
Și recomandă prudență
Lacrima fiind...de sânge!(Elia David)


Cine tine evidenta
Lacrimilor de rubin?
Las-sa-ntrebe providenta:
Sunt de sange sau de vin?!

Cine tine evidenta
Lacrimilor de rubin?
Las-sa-ntrebe providenta:
Sunt de sange sau de vin?!
(Ion Diviza)

Nu-s de sange, dar devin,
Daca te gandesti putin
La ce-aduce providenta,
Sau, mai sincer, imprudenta!

Diviza nu divizeaza
s-a trezit sa-si puna-n par
floare ce amortizeaza
durerea mare-n adevar
(vata-dienes andrea)

Cu un compliment in cap
M-ai lovit si asta-i drama:
De aici un handicap
Imi va paste epigrama.

Nu-s de sange, dar devin,
Daca te gandesti putin
La ce-aduce providenta,
Sau, mai sincer, imprudenta!
(Elia David)

Domnul sangele-i ne-a dat
Ca sa-l bem mai cumpatat.
Daca -l bem tot intr-o zi
Ce va fi cand ne-om trezi?!

\"Daca -l bem tot intr-o zi
Ce va fi cand ne-om trezi?!\"\'

Ai în sticlă un vin bun,
Stai prietenii să-mi sun,
Să ne-ajute să îl bem -
-N brațe să nu ne cădem!

Ai în sticlă un vin bun,
Stai prietenii să-mi sun,
Să ne-ajute să îl bem -
-N brațe să nu ne cădem!
(Elia David)

Vinul bun e ca un vis
Ce te-nalta-n paradis.
Nu cadea si nu ai teama:
Vei cadea in epigrama.

Cin, v-ascultă se-ngrozește.
N-a rămas în lumea noastră
Decât verva de poveste.
Realitatea nu-i și-a voastră?!

Cin, v-ascultă se-ngrozește.
N-a rămas în lumea noastră
Decât verva de poveste.
Realitatea nu-i și-a voastră?!
(Angela Niculescu)

Toată lumea-i cu păcate -
Asta-i o realitate.
Alta-i când comentatorul
E certat și cu umorul.

A avea o părere,mai ales ușor forțată ca să-ți iasă rima,nu înseamnă neapărat că n-ai umor.Și umorul e o chestie relativă,depinde la ce te raportezi.

\"E certat și cu umorul.\"
(Ion Diviza)

Cu umorul m-am certat,
Doar când el m-a consolat,
Căci umorul nu-l voia
Pe el, trist, în preajma mea!

Când umorul bun dispare
Mai există o salvare:
Îl inviți pe-autor în cramă
Și-l cinstești cu-o...epigramă.

Dacă epigrama-i slabă,
În plus mai si șchiopătează,
Din cramă-aș ieși degrabă -
Cheful rău mi-l diluează!

Stă epigramistu-n cramă,
Se-ntărește cu licoare,
Iar cinstita-i epigramă
Nu se ține pe picioare.

\"Stă epigramistu-n cramă,
Se-ntărește cu licoare,
Iar cinstita-i epigramă
Nu se ține pe picioare.\"
(Ion Diviza)

Să-mi spui când te afli-n cramă,
Să citesc eu altceva,
Că așa o epigramă
Prost la spirit…mi-ar cădea.

Epigrama-mi dă tăria
La beții, ci nu invers,
Fi\'ndcă astăzi poezia
Prea e liberă...în vers.

\"Epigrama-mi dă tăria
La beții, ci nu invers,
Fi\'ndcă astăzi poezia
Prea e liberă...în vers.\"
(Ion Diviza)

Uite, îmi mai vii de-acasă,
Epigrama de te lasă,
Vino tu în poezie,
Acolo să vezi…beție!

Am trecut și pe acolo
Ca să-mi vindec handicapul,
Am băut cu muza solo,
Deci pe ea n-o doare capul.

după atîtea epigrame
iată spun ca fata mare
cînd o încearcă o mirare:
azi nu mai găsești deloc
iată chiar și în talcioc
ace bune de cojoc!

după atîtea epigrame
iată spun ca fata mare
cînd o încearcă o mirare:
azi nu mai găsești deloc
iată chiar și în talcioc
ace bune de cojoc!
(Victor Tulburea)

Dup-atatea epigrame
Si atat umblat prin crame
Vine Victor cu acuza:
Fata mare-i el... Nu Muza.

Epigrame-așa “dibace”
De s-ar căuta-n talcioc,
Poate s-ar găsi și ace
Pentru “finul” lui cojoc.

Epigrame-așa “dibace”
De s-ar căuta-n talcioc,
Poate s-ar găsi și ace
Pentru “finul” lui cojoc.
(Elia David)

Sase versuri daca are
Nu-i nimica de mirare.
La un \"fin\" ca el, ca mine
Chiar se cer mai multe...fine.