ion burhan

versuri de mare profunzime scrise in ,,racoarea obscurelor cautari,,a celuilalt,a omului grabit sa-si duca nebunia inadecvarii la realitate pana la capat, a celui care-si refuza asumarea adevaratei identitatii spirituale.Oricum,lucruri mult prea vechi si autentice pentru oamenii prea recenti.Remarcabila afinitatea cu marile noastre rezerve de suflet romanesc:NAUM,CRAINIC,VOICULESCU.

-De ce ,domnule Emninescu ,v-a fost si va este inca ignorata activitatea de ziarist?

Sora ELISABETA,
Cuvintele tale au fost un adevarat balsam pentru sufletul meu,obosit de lupte,rani sufletesti si drame de familie devastatoare.Avem nevoie sa ne intarim unii pe altii in aceasta lume,in care e tot mai dificil sa vietuiesti crestineste.Creada-ne cine vrea habotnici si naivi dar fara HRISTOS,lumea aceasta se indrepta tot mai acelerat spre pieire si nu mai e timp de ESTETISME si filozofii desarte.Noi stim ca fara El lumea se va dez-omeni total si vedem cu totii,ca e in curs de infaptuire implinirea Scripturii.Avem datoria s-o spunem,chiar daca strigam in pustiu,pana ragusim:ASA GRAIESTE DOMNUL.

DOAMNE,ni-s buzele fripte-
I-am strigat cu toate cuvintele limbii omenesti
Si nu ne-au mai auzit
DOAMNE,ni-s degetele insangerate-
Am batut pe la portile lor si nu ne-au mai deschis.

Se apropie SFINTELE PASTI si ma gandesc tot mai des la noaptea aceea,din gradina maslinilor cand EL s-a rugat si s-a gandit indelung daca merita sau nu sa se sacrifice pentru noi.Desigur ca nu meritam sa moara pentru noi in acele chinuri,asa pacatosi cum suntem dar cat de usor uitam toata aceasta imensa dragoste neconditionata.Din aceasta omenire decazuta dar care doreste sa se ridice,Dumnezeu vrea sa faca un popor liber si demn in timp ce oameni fara minte,cu mentalitati de bacani lacomi,vor sa faca un popor de sclavi,o turma de vite necuvantattoare.Hotarat lucru,poporul lui Dumnezeu nu va primi fierul inrosit al insemnarii si imi amintesc ,copil fiind, cum se insemnau cu fierul inrosit vitele care mergeau primavara la izlazul obstei.

E o vreme cand poetii si scriitori de constiinta trebuie sa se transforme in profeti,in luptatori pe frontul Cuvantului.Din acest punct de vedere apreciez sincer lupta dumneavostra si mai ales curajul de-a spune lucrurilor pe nume.
Da, va trebui sa iesim din acest Babilon contemporan pana nu este prea tarziu si sa ne delimitam de cei care nu-i mai slujesc lui Dumnezeu.Din pacate apostazia a intrat si acolo unde n-ar fi trebuit dar asa au tras.Exista o unitate a Duhului care vorbeste Bisericilor.Ai nostri au prins alte frecvente si e regretabil.Dar totul e spre limpezirea noastra.

trebuie sa recunoastem,doamna Branoiu ca desi preceptele crestinismului sunt la prima vedere atat de usor de indeplinit,omenirea se chinui de doua milenii sa le tot aplice si tot pica la examenul numit DRAGOSTE PENTRU APROAPELE,dar nu pentru cel care-ti face un bine ci,aici e taina,celui care iti face rau.,,Sa nu ne razbunati!,,-AU SPUS SFINTII INCHISORILOR ,CU LIMBA DE MOARTE.Recunosc,ca am incercat si e foarte greu,caci e mai usor sa te razbuni,sa tii dusmania si frustrarea decat sa ierti.Inteleg ca si aproapele meu daca greseste fata de mine are dreptul sa fie iertat precum si eu vreau la randul meu,cand gresesc.E o mare lupta,insa,cu noi insine,e cumplit de greu sa-i ierti pe cei care te-au jefuit de ce e mai frumos in tine si ti-au distrus sufletul si tineretea dar aici e eroismul crestinismului.Multumesc pentru purtarea de grija,am nevoie caci pun prea repede mana pe sabie in ciuda ranilor pe care le-am tot primit.

Doamna Branoiu,
cu simplitate si firesc,dumneavoastra reamintiti aici lumii moderne despre existenta unui medicament miraculos al fericirii pe care ea il ignora.Nu costa bani,nu trebuie sa fi aservit niciunui om ca sa-l procuri, nu are efecte adverse.Bucuria comuniunii cu Dumnezeu e intradevar cel mai bun leac pentru sufletul si trupul haituit de griji si nevoi si de atatea rele necunoscute ale vecului acesta,care-l vizeaza pe omul traitor de azi.Intr-o lume in care medicina il trateaza pe OM ca pe-o masinarie din care poti scoate sau inlocui piese sau ca pe-o reactie bio-chimica,in care pui anumite substante ca sa rezulte nustiuce,dumneavoastra veniti,iata ,cu seninatate,la inceputul mileniului trei cu un leac vechi de doua mii de ani:,Domnul sa ocroteasca si sufletul si trupul tau de tot raul si de toata impotrivirea diavoleasca si de toata nalucirea pricinuitoare de tulburare.,,Anumiti ,,militieni,, din tot cortegiul anti-OM pus la cale de minti diabololice,dintre noi dar nu de-ai nostri,v-ar putea acuza ca nu aveti autorizatie de libera-practica si ca leacul acesta ar putea fi expirat cam de mult.Ca noi,cei d-aci,detineam inca din vremuri precrestine o adevarata arta a tamaduirii fiintei, a consemnat-o ,spre regretul neprietenilor nostri care tot incearca sa ne stearga sistematic identitatea de neam,chiar marele PLATON.
,,Caci spunea el(Zamolxe)toate se trag din suflet,atat cele rele cat cele bune ale trupului si fiintei noastre integi,revarsandu-se din suflet,asa cum se rasfrang de la cap asupra ochiului.Ca urmare,mai ales sufletului trebuie sa-i dam ingrijire,daca vrem ca deopotriva capul,cat si restul trupului s-o duca bine...,,

,,Daca ei vor tacea ,pietrele vor striga...De la o vreme ma gandesc tot mai mult la aceste cuvinte ale Mantuitorului,intrebandu-ma cine sunt ei si cine pietrele,,.SAVATIE BASTOVOI
Cu siguranta,doamna Branoiu,prin ceea ce faceti sunteti una din ,,pietrele vorbitoare,,ale acestui neam si de cei care s-au trezit sau vor ajuta si pe altii sa se trezeasca depinde daca ne vom ridica sau nu la inaltimea misiunii numita ROMANIA.De aceea,la noi, la romani,se vorbeste pana si in imn despre DESTEPTARE.-Desteptarea,mai!-cu acest indemn nesuferit am parcurs toata adolescenta mea ,diminetile la internat,cand mai doreai inca sa dormi dar trebuia sa-ti trezesti mintea pentru a primi noi cunostinte si diminetile in armata roamna cand te trezea plantonul din visele junetii si te aducea la realitatea ca esti in slujba neamului.Traim vremuri de mare deruta spirituala si numai cei animati de-o mare credinta vor rezista tentatiei de-a se integra celui mai pERFID sistem de aservire materialista care a existat vreodata pe pamant.Este foarte clar ca la orizont se prefigureaza zorii unei societati urate in care dreptul divin la libertatea,cu care a a fost inzestrata la nastere orice fiinta umana,va deveni o amintire.Constrans sa se inchine doar la sfantul raft al supermarketului care-i va oferi,fara alternativa,singura sursa de supravietuire,omul modern va deveni un animal docil de turma,cotat ca un numar si nu ca o persoana in care Dumnezeu a varsat din Harul sau,un animal care va trai doar pentru a merge la ieslea pe care stapanul i-o umple cu nutret.
Generatia noastra,care a trait din plin,,deliciile,, lipsei de libertate, a inteles cel mai bine spre ce ne indreptam dar tinerii nostrii,care din pricina pacatelor noastre sunt slabanogiti spiritual,cu toate ca au studiat religia din clasele mici,vor merge in masa spre ceea ce nu trebuie..Multi vor rade,ne vor trata ca pe niste ciudati rupti de realitate si nu vor asculta cuvintele noastre care le vor binele.Ne vor gasi lacune in exprimarea noastra invechita,vor chicoti ca traim invechit,vor rade de cartile noastre vechi la care ne raportam si de obiceiul nostru de a ne cinsti stramosii.Unii le vor da apa la moara ca exista o prapastie de netrecut intre generatii si ei vor crede aceasta minciuna teribila care-i face liberi de purtarea noastra parinteasca de grija.Multi vor cere mostenirea parinteasca si vor pleca in lume sa pasca porcii pacatelor altor neamuri.De ei,de copii nostrii,trebuie sa avem mare bagare de seama sa nu-i pierdem,macar in al doisprezecelea ceas.De aceasta dezbinare trebuie sa ne ferim,gasesc prilej acum s-o spun,cand ati vorbit despre UNIRE.
De aceea pretuiesc demersul dumneavoastra sincer si am inteles perfect acum ca
mesajul pe care-l transmiteti e prioritar oricarei forme de apreciere estetica.Daca cineva striga la tine ca ARDE,nu mai stai sa te gandesti daca s-a exprimat corect sau frumos.
DOAMNE AJUTA si texte cat mai inspirate.SUS SA AVEM INIMILE!

Bine ati zis,doamna Braneanu, ca Biserica si Statul si-au dat mana,a fost,ca sa zic asa, o profetie involuntara,avand in vedere ca entuziasmul dumneavoastra sincer,se manifesta de ziua Unirii,transformata in unirea a doi giganti,Biserica,reprezentanta puterii spirituale si Statul,Cezarul ca reprezentant al puterii lumesti.Daca dumneavoastra mureati de incantare atunci ca i-ati vazut impreuna,acum, dupa decizia Sinodului de a nu fi cu norodul ingrijorat de implinirea unor semne profetite, ar trebui sa va puneti ceva intrebari despre felul prea simplist in care intelegeti realitatea pe care o traiti,in norisorii de tamaie si in dulci iluzii traditionalist-pasuniste.Cel mai mare rau care se putea intampla si despre al carui pericol au avertizat din timp multi teologii dar si intelectuali de marca precum ION PETRU CULIANU,e pe cale sa se infaptuiasaca,unirea puterii politice cu cea religioasa.Desigur,nu e o surpriza prea mare,era previzibila, si nu inteleg dezamagirea unora,probabil si a dumneavoastra,a celor care traiati cu ideea unei reconcilieri istorice..Din pacate aceasta reconciliere n-a fost naturala si sincera,n-avea cum altfel, ci bazata pe abdicari de constiinta si interese lumesti,asa cum s-a dovedit.Nu minimalizez aplecarea dumneavostra sincera dar neajutorata de un orizont cultural adecvat, spre lucrurile frumoase,spre credinta adevarata si spre curatia sufleteasca dar aceste vremuri ne impun sa fim conform indemnului Mntuitorului,cand si-a trimis apostolii in lume:,,Fiti nevinovati ca porumbeii dar intelepti ca serpii,,.Oare nu vorbeste un sfant ortodox despre un razboi,razboiul nevazut.Chiar Iisus Hristos ne avertizeaza ca e vorba despre sabie,ca viata crestinului e o permanent lupta si nicidecum o pace idilica.Credeti ca e vorba despre o lupta cu flori,adica de acum incolo vor incepe,, toate bune ,foarte,,.Pe cine ati vrut sa flatati cand ati afirmat cu exaltare prematura ca ,,ROMANIA tinde acum,cu o imagine grandioasa spre alt sens al vietii!,,.Poate ca tinde dar pe contra-sens,doamana,caci de acest sens suntem lamuriti unde duce...

acel ,,k,,din ,,iubesk,, face diferenta intre iubirea mediocra si cea cu alintari slave,asa cum o idealizam noi,cei de aici.Daca ai scris voit asa,nu-i rau si nu gresesti..

Doamne ajuta ,domnule Salisteanu ca ati gasit pana la urama cararea catre mine si putem vorbi,cu bucurie,iata o limba comuna.In fond,cum spun sf.parinti,SFARSITUL va veni cand oamenii nu vor mai gasi cararea unii catre altii.Unii spun ca exista un hiatus de comunicare intre generatii dar eu n-am crezut niciodata in asta,nici cand eram tanar.Dimpotriva,batranii de atunci m-au invatat multe lucruri bune iar eu le-am oferit entuziasmul generatiei mele.Despre rabdare...ce sa spun,.. prin ea am reusit sa supravietuim prin pustiul rosu.Cu preturile de rigoare.Cunosc bine graba tineretii de oricand si de aceea nu e nevoie de justificari.Rabdarea si experienta noastra,a celor mai varstnici si spiritul vostru franc si lipsit de inhibitii,pot face o arma secreta redutabila in a ne pastra identitaea nationala far de care Europa ar fi mai saraca.Depinde de voi daca vreti sa vedeti miza.
Cat despre proiectul cu pricina,eu ma straduiesc in unele medii provinciale sa facem ceva,dar tare mult ne-ar ajuta entuziasmul vostru,al celor tineri,in plina cariera, mai ales daca aveti si unele deschideri in media romaneasca.
cu stima,
ion burhan

Pentru mine,iata, un prilej,,minunat,, de-a face o baie rece in... derizoriu.Ajunga zilei rautatea ei.O accept cu smerenie veche de dragul momentului pe care am dorit sa-l marcam cumva.Acel soclu gol din fata Casei ziaristilor,mi se pare emblematic pentru incoerenta si nepasarea noastra fata de valorile nationale.Mentin insa ,cu precizie de arma cu luneta si nu de prastie de tras in vrabii,ideea de pune de-a pune pe soclul gol al statuii lui Lenin o personalitae romaneasca reprezentativa si pe cine altcineva decat pe EMINESCU.Cine trebuia sa inteleaga,a inteles.

,,Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos,eu viata intreaga am visat sa trec Prutul,,
,,Sunt iarba,mai simplu nu pot fi,,-epitaf
,,A fi simplu nu este o treaba usoara.A fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi,in numele celor multi,pana cand te preschimbi in iarba,,

GRIGORE VIERU

Memorabile versuri despre adaugarea la neamul sau cel vesnic, a celui care a fost o mare constiinta a tuturor romanilor..Desigur,Razvan,marile constiinte nu se imbraca in mode efemere si n-au ce cauta printre snobi.Regretam cu totii plecarea dintre noi a fratelui nostru VIERU,dar lupta lui s-a incheiat frumos, ca o dedicatie in cinstea celui care i-a fost ideal si drapel.

Eram aproape sigur ca sunteti muscelean,domnule Munteanu si nu-mi pot ascunde bucuriea ca sufletul meu v-a recunoscut.Oriunde ne-am duce,purtam cu noi identitatea locului unde am respirat primele guri de aer,eu in Mataul,cocotat in aer ca o estrada ,dumneavoastra in fabulosul Rucar.Sa ierte gazdele si vizitatorii nostri pentru consemnarea in acest spatiu public a bucuriei de a te intalni cu cineva,de al tau, de ACASA.
VA SALUT CU BUCURIE!

Imagini nostalgice dintr-un paradis domestic arhetipal in care ,fiecare ne regasim un colt sau o simtire la care sa aderam.Versuri balsam pentru suflet.Domnule Munteanu,mi-ati redesteptat vechi amintiri muscelene din seara de colind cand ,intradevar,acel caine slobozit din lant era o proba initiatica pentru prichindeii care am fost.Absolut superba imaginea unei fericiri calme si firesti,integrata intr-un ethos protector,fericire revazuta prin geamul sensibilitatii omului modern.

Imi cer iertare,domnule Silisteanu,ca v-am adus in situatia de-a ma jigni.Da,am fost mai neconventional si in plus am cam abuzat de prilejul pe care dumneavoastra l-ati lansat, expunand o parte din angoasele unei generatii care a trecut prin multe-multe si a albit prematur...scuze.Speram ca unele conexiuni sa se integreze firesc in tema si sa nu deranjeze.Domnule,dar chiar a spus doamna ca era obligatoriu sa intram in joculetul acesta?Sa mi se traga de la faptul ca eu n-am fost niciodata la gradinita si nu prea stiu sa pun intrebari?La vremea aceea,la noi in Muscel, prin ceeea ce numeam noi GRADINITA puteai sa dai de..carabine.Iertare,iarasi bat campii.N-am intrebari,domnule.Nu obisnuiesc.

Felicitari domnule Silisteanu pentru ca-l numiti Domn pe acela pe care unii domni,respectabili si poate venerabili,mai mult sau mai putin constienti de ceea ce fac,doresc sa-l numim ca pe un substantiv comun,eminescu.Felicitari si pentru ca ne reamintiti ca Domnul Eminescu e un vesnic contemporan al nostru , caruia-i putem adresa,iata,cu naturalete dar si pretuire,intrebari din actualitate.Confrate deplin al tuturor jurnalistilor liberi,cel care trudea singur in redactie,ingrijorat de starea natiunii sale,in verile toride si prafuite cand protipendada bucuresteana plecau in exod spre racoarea muntelui,Domnul Eminescu merita un semn material al respectului jurnalistilor romani-o statuie pe soclul eliberat de tartorul calvarului romanesc,Lenin.Este emblematic pentru nepasarea noastra acel mot indecent pus pe acel soclu de aproape 20 de ani in care niste minti diabolice au postat trei suporturi pentru steaguri-unul al Romaniei,altul al partidului de guvernamant si al treilea,probabil, al ocupantului necunoscut la vremea aceea.Haideti sa facem o reparatie morala si sa lansam actiunea UN LEU PENTRU STATUIA DOMNULUI EMINESCU DIN FATA CASEI PRESEI LIBERE.Eu mi-am facut datoria sa va spun pentru ca mie, personal,mi-e rusine sa mai trec pe acolo.Stiu ca un preot,fost detinut politic, a asistat la demolarea demonului estic dar sunt inca alti tartori nevazuti, cu grade in ierarhia intunericului care nu se indura sa paraseasca locul,fara o exorcizare profunda.Intamplator,ieri,confratele nostru ,Grigore Vieru,a suferit un accident straniu.Mai alataieri, sotii TEODOROVICI,tot intamplator.Fericiti cei saraci cu duhul,ramanand pana la sfarsit grafomani senini.

Calin,
ma bucur ca ai avut curajul sa scri despre Eminescu intr-o vreme cand unii rauvoitori sau inconstienti vor sa-i estompeze mesajul speriati de inadecvarea lui la uniformizarea globalista.In functie de nivelul de cunoastere al fiecaruia,Eminescu are mai multe nivele de receptare.Este un dat al textelor esentiale sa se adreseze fiecaruia in parte.Eminescu are asemenea texte si umanitatea are nevoie de ele.Felicitari ca ai reusit sa-l scoti din ungherul sincretismului religios unde l-au cantonat unii si i-ai redat valenta crestina autentica.Eminescu recurge la alte spiritualitati din necesitati de precizie a mesajului,pastrandu-si in esenta identitatea crestina.

Domnul Georgescu dezvolta aici,intr-un spatiu inadecvat ,o idiosincrazie doctinara religioasa ce nu-si atinge scopul de comentariu la textul atat de inspirat si fara partizanat confesional,al domnului Enianu.Referinta la catolicism si protestantism din introducere nu face decat sa contureze cadrul istoric general in care si-a creat opera Caravaggio si nu i se poate imputa vreo partinire niciuneia dintre cele doua confesiuni.Desigur,ca alegerea temei,comentariu despre acest mare pictor,nu este intamplatoare.Marii artisti au fost in majoritatea lor oameni total neconventionali care au venit in contradictie cu spiritul epocii lor si nu s-au supus comenzii sociale decat aparent.Mesajul lor nu e decat o marturie veridica despre unicitatea sufletului omenesc,fie ca e vorba de sfinti,fie de raufacatori.Adevarata arta a iesit intodeauna din tiparele vremii si n-a fost niciodata apreciata de spiritele caldute si conformiste.Sa nu uitam distrugerea inegalabilelor statui grecesti,considerate pagane si indecente de crestinismul habotnic al primelor veacuri.

Doru si Dan,imi cer scuze pentru intarzierea cu care va multumesc pentru trecere,nu sunt obisnuit sa am vizitatori,sincer,chiar ma gandeam sa renunt.

Calin,
am avut privilegiul sa aflu despre poeziile lui Nichifor Crainic prin anii 77-78,cand nu se stia mai nimic despre ele.Am fost coleg o vreme cu un fost detinut politic ce participase la greva studentilor medicinisti din Cluj si care-i stia pe de rost toate poeziile din detentie.Interesul meu crestea pe masura ce-i descopeream profunzimea si frumusetea lor care nu semana cu nimic cunoscut.Numele lui fusese mentionat fugitiv in manualul de literatura in cadrul miscarii gandiriste si atat.Curand,securitatea a fost informata despre discutiile noastre pe marginea poeziilor lui si s-a declansat o ancheta impotriva noastra.Urmarea a fost transferul colegului meu la un punct sanitar din alt judet iar eu,care mai aveam si alte hibe la dosar si pentru ca nu aveam stagiul militar satisfacut,am fost trimis la o mina de carbune intr-un batalion disciplinar.De fiecare data cand aud de Nichifor Crainic,chiar si acum in libertate,sunt tulburat si tentat sa privesc in jurul meu pentru a descoperi posibilii provocatori.Stiam ca pentru cei din generatia mea,care a gasit comunismul agreabil si relaxant ca o plimbare de placere,Nichifor Crainic nu inseamna nimic.Ce poate sa-i spuna unui om ,,caldut,,o poezie scrisa cu sange?In plus,lipsa unei pregatiri religioase constituie o bariera de netrecut chiar si pentru criticii mai vechi si mai noi.Descoperirea comentariului tau mi-a produs o mare bucurie.,,ACUM VAZURA OCHII MEI,,...ceea ce am asteptat de trei decenii sa se implineasca-cineva care sa se aplece cu dragoste si cu uneltele necesare asupra operei acestui mare scriitor martir.Fii binecuvantat!