Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

totul sau nimic

M

1 min lectură·
Mediu
M construiește clipe cu fiecare pas. pașii lui sunt de plumb. îi trage după el învingând secunda aceea despre care nu mai vorbim. are chipul brăzdat de urmele cheloide ale dezastrului. are asprimea unui soldat trecut prin iad. în mine l-am denunțat deja ca pe un ucigaș al neșansei . nu-mi lasă loc de trecere. nu-mi lasă nici o scăpare. M e călăul meticulos al hazardului. zidul are o singură fereastră. prin ea zăresc limpezimile tăioase ale libertății. aici sau acolo. totul sau nimic. M alege totul. eu nu i-am oferit nimic. icnetele pașilor spastici se izbesc ca niște gloanțe de zidul tăcerii mele. teama lui rugoasă ricoșează în mine. îmi amintesc bine că nu i-am promis nimic. dacă din neatenție i-am promis totuși ceva, mă va executa fără nici un fel de milă. am ajuns să cerșesc milă și îndurare pentru că eu pot și el nu. sau pentru că el poate și eu nu. nu mai știu. îi măsor tensiunea arterială. el îmi măsoară teama. stăm încordați unul în fața altuia. clipele strălucesc ca niște licurici muribunzi sub tălpile lui amorțite.
024.770
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
183
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

ioana negoescu. “totul sau nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/proza/166703/totul-sau-nimic

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Personajul acestui text- “călău meticulos al hazardului” – zdrobește sub “pașii de plumb” șansa, care capătă fizionomia dezastrului.
Prin fereastra deschisă se zărește nimicul pulverizat în aer și totul sub forma “limpezimilor tăioase ale libertății”, care pot tăia o minte lucidă.
Teama ca “niște licurici muribunzi” zdrobiți sub talpa angoaselor , se scurge din corp și se întinde peste clipe, peste lucruri și peste iubire.
0
@ioana-negoescuINioana negoescu
Răzvan, mă bucur că ai trecut prin încercarea mea de proză. personajul M, care este când bărbat, când femeie în textele mele, se naște din percepțiile și propriile-mi angoase. ai vorbit despre iubire în comentariul tău. da, cred că întotdeauna este vorba și despre iubire...mulțumesc! te mai aștept.
ioana.
0