Poezie
gheara
pre_texte
1 min lectură·
Mediu
el își face loc cu gheara
își smulge privirea din carnea mea umedă
și o azvârle în alte femei
ne prefacem că suntem singuri
dar în fiecare din noi cresc clipe în plus cu strigăte răgușite
e un zgomot infernal în mine
îi spun că ar fi mai bine să ne mutăm
aici sunt ziduri de doliu cu timpul amar și negru închis între veșnicii
el își face o cruce în cerul gurii lui de lup. mă arde. mă stinge cu un sărut.
îmi las la poartă buchetul de mireasă
mă pregătesc să nasc să mor
el își face loc în mine cu ghera lui de argint, cu tâmpla lui stângă, cu somnul lui fără vise
în zori lumina se împleticește beată printre morminte
pe mine poți să mă lași aici, îi spun cu grijă să nu-l trezesc încă din cățeaua pământului.
044009
0
SD