mesaj de pe acoperișul spitalului

mă urc pe acoperișul spitalului. așa înțeleg eu să înving boala asta. recompun noaptea plămânul tău spart. resuscit zborul în fluturele cap de mort. aerul îmi înlocuiește ochiul . sunt liberă. te ating. patul tău de fier pare acum o câmpie cu flori. tu ești soarele meu înfrânt. te îmbrățișez. brațele mele se frâng. de aici lumea pare o femeie goală dorindu-te numai pe tine. ne știm atât de bine. și morții noștri se știu. îmi arăți fotografii foarte vechi. noi iubindu-ne pe acoperișul spitalului. noi închiși în aceeași cămașă de forță. noi în pielea aspră a destinului. de aici tu pari o libelulă imensă care devorează toată dorința din privirea mea.