întâmplabilul

am hotărât să mă retrag în frunză. îți spun ca să nu mă mai cauți în alte femei. nu mai sunt de găsit decât toamna doar câteva secunde în cea mai frumoasă cădere. uneori tăcerea îmi explodează în suflet. strig cât pot. toată muțenia mea se împrăștie pe parchet făcând cel mai teribil zgomot. e ceva ce nu pot să-ți descriu. e ca și cum aș striga din uterul morții. se întâmplă să-ți repet numele zi și noapte. până nu-l mai recunosc. încerc să te înstrăinez cumva. dimineața lucrurile o iau de la capăt. ni se poate întâmpla orice. există o doză imensă de incertitudine în rutină. o iau ca pe un drog. doza de întâmplabil. ai observat că folosim aceleași cuvinte. că pornim din același trunchi. că avem aceeași ochi. că oricât am trage să ne rupem nu obținem decât o durere mai mare. depărtarea ne-ar costa viața.