Mediu
celelalte lucruri nu există. le las afară.
iau cu mine un singur ochi. e pentru anumite
profunzimi. adică să vezi când moare
cineva
sau când te iubește
cineva.
dar asta se întâmplă atât de rar încât ochiul orbește.
moartea nu e la îndemâna oricui.
vorbesc despre carnea mea pe care tu nu o știi.
vorbesc despre oasele mele pe care tu nu le știi.
nici teama nu e
aici
a rămas un gol. nimic
nu-l mai poate umple.
nu încearcă nimeni să-mi sărute locul gol.
tu nu ai piele. nu te poartă nimeni ca pe un steag
însângerat. ești cu desăvârșire
orb.
zâmbești de ochii lumii
și atunci lumea se mută în tine.
câteodată
îi faci un semn
și gata. lumea o ia de la capăt.
îmi văd de moarte. îmi văd de treabă
să știi că mâine există oricum
de fapt
nimeni nu știe nimic.
012.580
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “de fapt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1735657/de-faptComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

nu pot decat sa te felicit pentru versuri... intr-un fel m-am regasit in momentele mele de restriste... m-am regasit in tine. Asa ca permite-mi sa-ti povestesc despre ceea ce imi zici si tu:
\"Râd la liber
de ochii din Tine neștiutori de
Mine\"
(Vand lumina)
Cu mult drag, te imbratisez
Cristina