2. gânduri anti-personnel

gata. azi mi-am amintit și toate gândurile mele s-au transformat în capcane. s-au transformat în mine anti-personnel. în gloanțe întoarse înapoi în țeava unui pistol mic pe care-l purtam mereu în poșetă. da, îl aveam chiar și atunci când am ajuns noaptea în bruges venind din paris. atunci când am nimerit în timpul nostru medieval. uitasem complet să-mi zbor creierii. mă bucuram de piața luminată straniu de foamea aceea ciudată de timpul nostru vechi și cu multe scări. uimirea mea era infinită. tu rostogolind cuvinte pe piatra cubică. toate casele cu lumânări la ferestre și noi hoinărind flămânzi în piața din bruges. apoi plăcintarul din rulota aia ruginită singurul care cocea noaptea pentru drumeți. uitasem complet să mor. mâncam amândoi plăcinte fierbinți lângă clădirea poștei din bruges. ne holbam la o catedrală uitasem complet de madonna lui michelangelo. uitasem complet de pistol și de moarte. mă gândeam doar cum ar fi să-ți ling degetele fierbinți dar tocmai trecea o trăsură. apoi orașul a încremenit pentru o clipă. o clipă din aia lungă din timpul ăla medieval.