Mediu
nu erai langă mine. noaptea îngerii stau pitiți în neoane. bâzâitul lor îmi aduce aminte că aștept și toată lumea așteaptă cu mine să trăiesc să merg să consum din acest întreg ce se regenerează mereu.
nu erai langă mine și nu eram acasă. de fapt nu există o casă pentru nesfârșire. și nu există un timp pentru cuvinte. oricum ele dispar când obosim. așa cum eu dintr-o mare oboseală am uitat să-ți mărturisesc lumina și întunericul. am omis să-ți vorbesc despre adevăr despre cai despre libertate și despre iarbă.
034.165
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “pe când nu erai lângă mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/13958212/pe-cand-nu-erai-langa-mineComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMun text ce pune pe ginduri, ai acel stil inconfundabil, intunericul este mereu acolo, povestit pare a se lumina..
0
IN@ alexandru moga: îți mulțumesc. mă bucură mult faptul că mă citești, că știi de lighioană :)
@ Anni: întunericul și lumina recompun umbra. suntem umbre cu sufletele pe pereți. mulțumesc.
@ Anni: întunericul și lumina recompun umbra. suntem umbre cu sufletele pe pereți. mulțumesc.
0
lighioana este prezenta peste tot o simt o citesc in exercitiile tale de poematizare in structurile metaforizante in fiecare vers
placut mult :)