Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

fugă în caz de urgență

pre_texte

1 min lectură·
Mediu
m-am trezit într-o zi cu o grupă sanguină ratată. donator universal cu anularea sentinței la viață.
îmi găsisem un rost căutând un mod în care aș putea să mor de tot. dar se găsea mereu cineva gata să aplice metodele de resuscitare. toate etapele îmi trezeau amintiri. mai ales respirația gură la gură . număram respirațiile și le împărțeam la doi. câteodată îmi dădea rest cu multe zecimale abstracte.

devenisem boschetarul de lux al cabinetului de urgență. mă salvau ostentativ din pozițiile cele mai stranii. într-o noapte mă acordasem cu nota \"do\" de sus. vecinii băteau în calorifere până când țevile devenite orgile noastre de legătură îmi cântau ruginite câte un simulacru de fugă. o ambulanță portocalie îmi cânta și ea de tot mai aproape despre nina și ninu care se iubesc încă în sângele nostru transfuzabil .

mai bine să port la gât bilețelul pentru caz de urgență:
Am toate bolile.
Sunt nemuritoare.
Asta înseamnă că mă doare când mă salvați prin anulare.
Ați putea totuși să-mi scoateți măseaua de minte
Nu mai pot să vorbesc. Stau cuminte.


unudoitreipatrucinci și…Bach!
023.538
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
181
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

ioana negoescu. “fugă în caz de urgență.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/131961/fuga-in-caz-de-urgenta

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@adina-batirABAdina Batîr
in caz de urgenta, stoarcem sufletul de la etajul-nor unde doctorii sunt simulacre ale realitatii, cred ca sangele prin care curgem intr-o zi oarecare si oarecine-il-numara-pe-bach va ispiti amintirile si le va scalda si pe ele spre locul unde ne indreptam cu placute purtate de gat... acolo catre nemoarte...

sunt impresionata de rima de pe alocuri, chiar cand ma asteptam mai putin aparea. foarte frumos.
0
@ioana-negoescuINioana negoescu
Adina, îți mulțumesc pentru că ai trecut pe-aici să asculți o fugă din aceeași ambulanță cu mine. nu știu de ce în momentele de maximă urgență pot să privesc totul de undeva din afară înțelegând că ironia constă chiar în faptul că nimeni nu mai salvează pe nimeni. suntem cu toții nemuritori în felul nostru. doar că uităm uneori...
0