Nu încercați a mă distruge,
Cum ați făcut-o cu ceilalți,
Căci și-n mormânt vă va ajunge,
Blestemul celor torturați.
Pe adevărul ce-au rostit,
Prin vorbele lor aspre,
Așa cum sufletul a
Multe sunt interpretări,
Însă puține iertări,
Multe sunt cuvintele,
Multe și păcatele.
Sensul lor adevărat
Numai omul le-a schimbat,
Una singura ființă,
Este clara conștiință.
Între bine,
Luna nopții îmi luminează
Chipul meu atât de trist,
Și tot ea pe cer veghează,
Astăzi încă mai exist.
Mâine unde voi mai fi?
În care lume mă voi duce?
Spune-mi lună, poate stii,
Luna nopții
Străin ai fost,
Străin rămâi,
Străin vei fi,
Suflet pierdut,
Pe veci neîmpăcat,
Căci ură ai!
Și e păcat!
Tu ai iubit
Doar trupul tău,
La care ai ținut.
Nu ți-a păsat
De nimeni
Niciodat’.
Fluturi de noapte dansează frenetic,
Izbindu-se orbește în zbor,
În lumina lămpii,
Atât de pătrunzător.
Și ce spectacol, și ce plăcere!
Dar unii din ei chiar mor,
În dansul cel mare cine-i
Moartea e neagră?
Cine-a văzut-o?
Dar viața-i roz?
Cine-a vopsit-o?
Zugrăvite-s multe!
După cum vrea el,
Omul.
Pe toate le preface,
După dorinți, plăceri,
În viață n-are astâmpăr,
Dar are
Eu din suflet am iubit,
Și am scris din ce-am simțit.
Cel cu suflet mă înțelege,
Și mai are ce culege,
Dar cel mândru ofensat,
N-a simțit, n-a ascultat.
Îi lipsește conștiința,
Nu mai are nici
Un singur ochi veghează,
Și acela a adormit,
De atâta ură, nebunie
Ce este pe pământ.
Și toate pentru ce?
De unde acestea vin?
Mărire, avere, neajunsul!
Din a cui vină sunt?
A celui rău, fără
Mă îndeamnă unii să citesc
Mai multe cărți, să mă inspir.
Rămân uimită, îi privesc,
La glorii nu aspir!
Repetate inspirații,
Din sumarul unor cărți,
Unele, chiar aberații
Și azi, aceleași
Te-au cântat în versuri,
Te-au slăvit atât,
Þi-au adus onoruri,
Dar tu suferi mult,
Te-am cântat și eu
Și te-aș mai cânta,
Căci iubită-mi ești,
Scumpă, țara mea.
Dar mă întreb acum,
Pe bună
-Ce-a fost tactu’ măi Ioane?
-Activist pe la Raioane.
-Ce-i acela activist?
-Ca un fel de FSN-ist.
-Și tu ce-ai ajuns acum?
-Mare mahăr, îs pe drum,
Mă grăbesc și nu am stare,
Plec mâine peste
Veterani de război
Veterani de război,
Rămași azi în viață,
Puțini și în nevoi,
Abia mai faceți față!
Pe când aleșii ,de pe urmă,
În ultimii 50 de ani,
Ce-au defilat doar în cazarmă,
Îs plini acum
Ati stricat oranduirea!
Gluma se ingroasa tare,
Nu mai este de scapare!
Lasati liberi criminalii,
Si-l inchideti pe Becali?
Cu asa gogomanie,
Este clara nebunie!
Ordinu-i venit de
Politica băncii
Avusei un card cândva,
Lucrasem pe undeva,
Îmi rămase niște bani,
Și trecuse ceva ani.
Tot primeam câte-o scrisoare,
La bancă având chemare,
Că aveam ceva de plată,
Ca și
Mânca-ne-ar lupii pe toți
Mânca-ne-ar lupii pe toți!
Că prea suntem idioți,
Lăsăm câinii pripășiți,
Pe străzi umblând hămesiți,
Sunt flămânzi și neîngrijiți,
Dar de lege ocrotiți.
De
Măsura este în toate!
Omul des a copiat,
Mai greu însă a învățat,
Copie numai ce vede,
Nu înțelege nici ce crede,
Papagalul te ascultă,
Ce îi zici, aia cuvântă,
Numai omul nu
Totul ați premeditat
Bietul om, bietul țăran,
Azi se dă pe el un ban,
Pe un muncitor vreo șase,
Dacă are multe clase!
Dacă are mai puține,
Treaba lui, trăiască bine!
Nu mai spun de
Altă lume, alți artiști
Mare-i ignoranța,
Mare e prostia,
Te apucă groaza,
Unde ești tu Amza?
Ne hlizim pe cinste,
Cu artiști, artiste,
Unde ești tu Toma?
Te apucă coma.
Altă lume, alți
O, ce crudă soartă!
Nu suntem așa de proști,
Precum ni se pare,
Mai degrabă suntem lași,
Și ne dăm cam mare.
Și nici hoți n-am fi cu toții,
Dar prea multă răutate.
Nici săraci mai mult ca
Veșnici nu vom fi vreunul
Nori de ploaie, nori de vânt,
E urgie pe pământ,
Parcă ar fi acum sfârșitul,
Și s-ar termina pământul.
Un sfârșit tot vom avea,
Nu rămâne nimenea,
Toți ne ducem
Ce timpuri, ce mai vreme!
Nimeni, pe nimeni nu ascultă,
Și mai puțin azi se cuvântă,
În rest doar urlete maimuțărești,
Pe adevăratul om mai rar găsești.
Ce timpuri, ce mai vreme!
Să tot ai
Atâtea întrebări fără răspuns
Atâtea întrebări fără răspuns,
Și tot atâtea căutări,
Am obosit căci s-au ascuns,
Prin multele cărări.
Cine sunt eu?
Căci tot am căutat,
Să-mi știu sufletul
Cultura
Ai fost înaltă la romani,
Și mare ai fost la greci,
Iar in Egipt exiști.
Sfidând grandoarea creaturii,
Om, tu nu mai ești demult.
O imitație jivină!
Ce-ți dai cu pumnii în
Ce mai e adevărat?
Ce e alb și ce e negru?
Ce e strâmb și ce e drept?
Ce mai este azi integru?
Ce mai este înțelept?
Ce mai este nou sub soare?
Ce mai e adevărat?
Mai există
II