- N-am chef azi...
- Îți vine! Nu fi nesuferită! Ai fost preferata clasei. Nu crezi că trebuie să vii? Doar tu faci nazuri...
- Dar... nu fac nazuri!
- Acum, da!
- Bine!!! La ce oră?!
-
Cerul s-a deschis în clipa morții tale... și îngerii au coborât să mi te ia. Au adus mii de flori... le-au pus la picioarele corpului tău... cântau un cântec de slavă. Lumina din jurul tău era mai
Omule,
Chiar dacă e ultimul lucru pe care-l fac, îl fac cu inima împăcată: te-am iubit. Dacă tu nu ai vrut să vezi în adâncul inimii mele, nu port vină. Nici că te-am iubit atât de mult încât să
Cum poți iubi un mort?
Decât de-ai fi păgân…
Cum poți urma și moartea
Pentru a-i fi stăpân
Sau sclav, sau…
Cine știe?
O umbră de-amintire
Păstrată în vecie
Și pusă lângă gânduri
Pe altar
Din scrum și pietre mă ridic.
Culeg spini și arbori, respir adânc.
Negre vise se zbat iar, între minte și durere
Iar trecutul mă așteaptă
Cu parfumuri gri, eterne.
Mă ridic apoi și caut
O
Confuză și cu ochii-n lacrimi grele de cenușii fronturi
Cuprind în întunericul albastru nedumerirea singurătății...
Căci lumea e prea oarbă, nici oprită să ne plângă ochii,
Curățând din ploi de
Prizoniera unor vise împlinite prea demult,
Căutând în adevăruri rele lucruri din trecut.
Rup și aripi, și petale ale unor vise dulci
Și pornesc pe drumul verde,
Alb de mers, și pururi mut.
De
Un singur gând ascuns în lacrimi
Și-un dor amarnic dus de amintiri
Plutesc nemărginind trecutul
Și viața ce va fi.
Nici chiar trecute clipe
La pieptul tău
Nu pot ascunde suferința
Ce bântuie
În fumul țigării
Aprind o cărare...
Ochii nici nu vor să vadă!
Purtat de lumină, cuprind întuneric
Și corpuri rigide se joacă-n apus...
Alerg!
Iar pasul cuprinde privirea de bronz.
În
Azi cad spre nemurire în ochii tuturor
Și plec spre altă lume, amar să las un dor.
Privesc încă o dată spre cei ce m-au iubit
Apoi pornesc în grabă pe drumul pietruit...
E mult de
În umbra ridicată din mormânt
Ori în suflul frunzelor căzute,
În marea plânsă peste amintiri
Și-n albul foii
Te văd zâmbind.
Cuprins de frig și de durere
Cu chipul mort,
Încerci să fugi de