Cum poti iubi un mort?
Cum poți iubi un mort? Decât de-ai fi păgân… Cum poți urma și moartea Pentru a-i fi stăpân Sau sclav, sau… Cine știe? O umbră de-amintire Păstrată în vecie Și pusă lângă gânduri Pe altar
IFIoana FurtunaIar...
Din scrum și pietre mă ridic. Culeg spini și arbori, respir adânc. Negre vise se zbat iar, între minte și durere Iar trecutul mă așteaptă Cu parfumuri gri, eterne. Mă ridic apoi și caut O
IFIoana FurtunaCopil
Confuză și cu ochii-n lacrimi grele de cenușii fronturi Cuprind în întunericul albastru nedumerirea singurătății... Căci lumea e prea oarbă, nici oprită să ne plângă ochii, Curățând din ploi de
IFIoana FurtunaPrizoniera
Prizoniera unor vise împlinite prea demult, Căutând în adevăruri rele lucruri din trecut. Rup și aripi, și petale ale unor vise dulci Și pornesc pe drumul verde, Alb de mers, și pururi mut. De
IFIoana Furtuna8 Martie
Un singur gând ascuns în lacrimi Și-un dor amarnic dus de amintiri Plutesc nemărginind trecutul Și viața ce va fi. Nici chiar trecute clipe La pieptul tău Nu pot ascunde suferința Ce bântuie
IFIoana FurtunaPrivirea de bronz
În fumul țigării Aprind o cărare... Ochii nici nu vor să vadă! Purtat de lumină, cuprind întuneric Și corpuri rigide se joacă-n apus... Alerg! Iar pasul cuprinde privirea de bronz. În
IFIoana FurtunaRaiul pe o insula
Azi cad spre nemurire în ochii tuturor Și plec spre altă lume, amar să las un dor. Privesc încă o dată spre cei ce m-au iubit Apoi pornesc în grabă pe drumul pietruit... E mult de
IFIoana FurtunaODÃ
În umbra ridicată din mormânt Ori în suflul frunzelor căzute, În marea plânsă peste amintiri Și-n albul foii Te văd zâmbind. Cuprins de frig și de durere Cu chipul mort, Încerci să fugi de
IFIoana Furtuna