Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

8 Martie

1 min lectură·
Mediu
Un singur gând ascuns în lacrimi
Și-un dor amarnic dus de amintiri
Plutesc nemărginind trecutul
Și viața ce va fi.
Nici chiar trecute clipe
La pieptul tău
Nu pot ascunde suferința
Ce bântuie mereu
Peste copaci și ceruri,
În inimă și-n vid.
Port ca o icoană în ochii plânși de dor
Un chip prea blând și bun
Un suflet muritor.
Iubind și frunzele căzute peste mormântul tău
Îmi strig secundele și viața rămase în sicriu.
Căci lângă tine o viață am trăit
Dar ai plecat...
Uitând ce ne-a unit.
Dar azi, iubită mamă,
Mă-ntorc la cimitir.
Și-ți pun la cruce-o floare
Să-ți cânt un dulce imn,
Slăvindu-te în pururi,
Murind de al tău dor.
Sperând la nemurire
O rugă-nalț la cer
Și-ți spun încă o dată:
Te voi iubi...etern!
013.407
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Ioana Furtuna. “8 Martie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-furtuna/poezie/1737500/8-martie

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@serban-stanescuSSSerban Stanescu
ori versuri libere, ori rimă! Amesteci stilurile și asta îmi lasă impresia de diletantism. Altă idee ar fi că durerile personale, pot fi expuse public, cu condiția să oferi o imagine cu adevărat poetică. Eminescu, a făcut destule demonstrații. Dar în el, s-au regăsit de peste 150 de ani mulți. Aici, te văd doar pe tine. Fără supărare! Și mama mea a murit și chiar mi-e dor de ea, dar asta nu ajunge ca să scriu o poezie cu iz de Eminescu, în care să mă plâng lumii că mama nu mai e. Caută să fii tu însuți, nu cocheta cu poezie, FÃ poezie!
0