De-ar fi acesta ultimul cântec despre dor

Cum se desparte dorul în silabe, mă întrebi...

Să îl desparți între noi doi,

Să nu mai fie așa de greu...

Acest miros de dor mă răstignește pe iubire

Și-ntre palmele mele lumea se adună altfel:

Cu sunetul pe una și litera pe alta...

Ah, nu-i de cucerit

intrinsecul cuvântului!

Mă doare gâtul de glasul cu care mi te chem,

Ca un copil bâlbâit unde logopedia n-a avut efect.

Sucul mi se gâtuie în gât și litera nu suportă vocea

Nici când vorbesc la telefon cu tine,

Nici când îți scriu mesajul meu...

Golul se sufocă de plin între bătăile mele de inimă

Unde-s despărțirile atotsilabelor din lume

Și sensurile atotcuvintelor.

De-ar fi acesta ultimul cântec despre dor...

N-ar mai trebui să-l despărțim în silabe,

În cuvinte și în poezii...

Comentarii (1)