Poezie
Furtună
1 min lectură·
Mediu
Te strig în fiecare literă, iubitule!
În fiecare singurătate ce mă silabisește!
Fără tine, norul de pe cer se extinde firav
Într-un strop de puțin eter
Căzând într-o vocală de dor...
Când tresari pe ritm de fenomen,
Eterul se desprinde de cer,
Cade plăpând în ploaia
Ce urcă pînă la furtună,
Iar dorul e acut.
Toate literele mi se furnică viu deasupra pielii,
Golindu-mă de urâțenie,
Obligându-mă să exist
În intensele clipiri de tine-n sinele meu:
O epopee de cuvinte
Se compun din consoane și vocale
Ce-și iau egoist dreptul de-a fi bâlbâite cu emoția
În orice furtună ilogică,
În orice furtună obișnuită
De consoane, de vocale, de noi doi.
023.064
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioana Camelia Sîrbu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioana Camelia Sîrbu. “Furtună.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-camelia-sirbu/poezie/1744787/furtunaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PPIoana,
retin primul vers: Te strig în fiecare literă, iubitule! foarte bun!.. de aici, atentie si lectura...
cu prietenie,
retin primul vers: Te strig în fiecare literă, iubitule! foarte bun!.. de aici, atentie si lectura...
cu prietenie,
0
primul vers e izbitor, te strig in fiecare litera.