Ezitări pe drumul integrării

Știu, romînu-i cam nătîng
De-i se-ntinde mîna dreaptă
Nici o clipă nu așteaptă
Și preferă brațul stîng.

Iată, deci,culmea prostiei,
În istorii să rămână:
Au dat mâna României
Și-au luat-o chiar în mână!

Catrenul tău pornește drept
(Ce-i drept, din partea ta, m-aștept),
Dar partea-doua nu-mi prea place,
Aș vrea să-ți spun că-i cam stângace.

Cu ceva vreme în urmă, am scris următorul catren:

Românii și integrarea în UE

Spună lumea orice-ar spune,
Dar, în viziunea mea,
De-om intra în Uniune,
Va fi vai și-amar ... de ea!

Catrenul tău pornește drept
(Ce-i drept, din partea ta, m-aștept),
Dar partea-doua nu-mi prea place,
Aș vrea să-ți spun că-i cam stângace.

Consens

Și mie, Nelu, nu știu cum se face,
Că \"partea-doua\" tare îmi displace...

Europa înțeleaptă
Ne întinde mâna dreaptă,
Și cu stânga, știm prea bine,
Face numai ce-i convine.

tincuța

Ștefan,
Nu prea am înțeles ce vrei să zici; sau spui același lucru, dar mai alambicat?
Mulțumesc de trecere!


Tincuța,
Ce fain ai întors-o! Folosind aproape aceleași cuvinte, ai dat o replică foarte reușită! Eu nu am replică...
Felicitări!

Exact, Ioan, spun acelasi lucru dar mai \"alambicat\",
cum zici tu.

De asta am si zis \"continuare\".

Văzându-ți replica nătângă,
Constat c-ai scris cu mâna… „st\\ngă”…

:)

Un nou sistem să adoptăm
Chibzuim, (doar calea-i lungă)
Și-atât de mult perseverăm
Până cade... banu-n dungă.