Proză
șopârla din gheață
1 min lectură·
Mediu
deasă-i ninsoarea. din întunericul alb viscolit doar un fulg îmi cade pe pleoapă. una din vrăbii n-a zburat de pe pervaz. țopăie mai încolo așteptând să pun meiul. privirea defocalizată percepe-o șopârlă cu-n fluture-n gură în pata de gheață din geam. aprind o țigară. m-așez în șezlong. ninge,ninge,ninge...
ce-o fi căutând printre firele de tutun un bob de sulfină?
o sting. închid fereastra. e frig.
pe masă în bucătărie pixul,caietul,paharul cu-n rest de vin uitat de aseară, pe buză c-o musculiță cu ochi roșii.zâmbesc câș - de nesomn?
centrala toarce ca un motan adormit... de ce scriu despre fulg, vrăbiuță,șopârlă, fluture,frig,țigară,motan și sulfină?
nu știu. poate unde fac parte din clipa de-acum și sigur îmi vor aduce aminte cândva cât de dor... cât de singur...
002.056
0
