Poezie

lighean cu leșie

1 min lectură·6 decembrie 2018

Mediu

nu-i așa că ți s-a întâmplat și ție

ca mie acum în fața albei hârtii

tâmpla să ți se pară un lighean cu leșie

și să te întrebi dacă e-o stare de rău sau de bine

după atâta foc de-o viață întreagă

desigur că da și mai tuturor de pe-aici

pot zice răscolind prin cenușa unui deceniu

după tăciunii nestinși

unde-s esențele tari ce ardeau în văpăi

unde sunt flăcările iuți și jucăușe-ale esențelor moi

ude cenuși pe fund de lighean tăcerile lor

atât oare se-alege de noi

simt gândurile făcute păduchi

foșcăind pe scalp din afară

și-mi vâr părul albit în lighean

capul curat să redevină trunchi

pe care surcele de vise să fac

în vatra tâmplei s-aprind iar și iar focul...

001.860

Ioan Postolache-Doljești. “lighean cu leșie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14134125/lighean-cu-lesie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.