Poezie
trei ipostaze de bună vestire
1 min lectură·
Mediu
ieri când te-ai dat jos din mașină
tocul ți-a alunecat pe o piatră
priveai intrigată la ea
ce caută pe asfalt
de nu i-ai fi dat șut în rigolă
și-ai fi întrebat-o
poate ți-aș fi spus că
"nu știu de ce și cine
m-a aruncat să fiu acolo
să te-mpiedici de mine"...
#
de sub frunzar
încă amorțit de somn hibernal
mă-ndepărtam de copacul uriaș
gândac îmbătat de lumină
m-ai văzut ori nu n-am să știu
nepăsătoare ai călcat peste mine
pentru o clipă inima a încetat să mai bată
apoi am oftat ușurat
ce bine
ce bine că ai tocul înalt...
#
în clipa ta de visare
de simți dar nu vezi vreo prezență
acela sunt eu stând cuminte...
taci și ascultă cu mine
muzica ascunsă-n deschideri de muguri
și nu mai fugi
oricum eu sunt pretutindeni
gând omenesc...
012.796
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “trei ipostaze de bună vestire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14104909/trei-ipostaze-de-buna-vestireComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓“Conștiența pură” se află “pretutindeni”, manevrează “gândurile” care ies din minte și se amplifică în univers, din fața realității contondente și traumatizante ne refugiem în escapism, printr-o reverie care poate fi scurtă sau de anvergură, iar între reveria diurnă și real se așază, ca un bandaj pe rană, irealitatea.
0