Poezie
dragoste până la capăt
1 min lectură·
Mediu
când ne vor clămpăni protezele în gură
și ne vom poticni în mers
scăpând nevinovate pârțuri
și în chiloți fără să vrem urină
de-om moțăi cu barba-n piept
și ne-om trezi bodogănind
de-om lăcrima la amintiri
vom ști că ne-am cam ramolit
n-om face caz e-n datul firii
să tragi ponoase pentru vechi păcate
și-i rușinos și nu se cade
o clipă să ne văicărim
iubito ne-om lua de mână
pe nimenea să stingherim
și să gustăm cu demnitate
prinosul zilelor ce vin
cu mintea dată-n aia de copil
la grădinița pentru cei bătrâni
vom merge și-om rămâne la azil
vom zice că suntem în clasa-ntâia
când ne vor pune să citim
și când ne-om rătăci uitând pe unde-i baia
și ne vor dojeni
tu să le spui că ne jucam de-a baba oarba
eu nu că ne jucam de-a puia gaia
și pe ascuns să chicotim...
014.672
0
Bătrânii se joacă “de-a baba oarba” cu nefiindul, viața lor se împuținează, iar viitorul este anihilat, astfel încât vor să-și recupereze trecutul, și gândind la el, sunt parcurși de nostalgii.