Poezie
mă lași în noaptea asta să te mint?
de dragoste
2 min lectură·
Mediu
acum cum tot m-ai bunghit recunosc
sunt cel mai mare mincinos ce ai întâlnit
te-am mințit te mint și mă mint pentru că-i
singurul drum către tine altfel nu-mi explic
de ce de-o vreme nu-mi mai văd chipu-n oglindă
ci de acolo tu îmi zâmbești și-mi faci complice
și parcă șăgalnic cu ochiul...
la mine-a fost cald și mugurii parcă așteptau
să le dau bună ziua am hălăduit o vreme prin târg
în fiecare femeie de talia ta îți căutam chipul
nu l-am găsit plictisit de soare și lume
m-am întors acasă cu eretele-n gând
cum care erete ăla de astă vară ce-n fiecare dimineață
stătea în vârful singurului copac de la marginea
drumului din șesul câmpiei scrutând depărtările
să vadă de-i încalcă cineva teritoriul sau
făcându-și poate planul de pradă pentru
ziua ce-ncepe ori de ce nu pur și simplu
așteptând să vadă de trec...
când nu mă am pe bune cu mine încerc să fiu
mediatorul părților în conflict și le-am zis
să ascultăm muzica sferelor
tu știi că pământul mugește și vântul solar
plesnește din bici nici eu până azi apoi
la nai mi-a cântat George Zamfir "El Condor Pasa"
și lesne-am uitat de conflict și m-am făcut
condor plutind rotindu-mi privirea larg din
aripi bătând voind să te îmbrățișez cu tot
cu boțul tău de pământ dar vântul bătea
și nori peste tot nu te-am văzut...
un june asiatic la acordeon mi-a cântat "Tango Bolero"
în gând te-am invitat la dans și tu n-ai vrut...
ca un zeu antic păros cu frumusețea lui stranie
demonică parcă din vremea-i virilă cu glasu-i
de înger mi-a cântat "Gootby My Love" Demis Roussos
făcându-mă tânăt și încă mai mult cu Nana Mouskouri
mi-au cântat To Gelakaki și cu ochii închiși
noi eram cei ce cântau...
sunt mincinos cum crezi și dacă recunosc
de spun acum adevărul sau nu
rămâne ca tu să dezlegi acest paradox
eu merg să mă culc zâmbind la gândul
cum când citești îți joacă mimica... te pup
024.014
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 332
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “mă lași în noaptea asta să te mint?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14087240/ma-lasi-in-noaptea-asta-sa-te-mintComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IPde gânduri mirări întrebări
trăiri mai mult sau pai puțin
tăinuite în noi adevăruri închipuiri...
mutanți că normali nu suntem
(dacă normalitatea vieții e gura și...încă ceva)
voim comunicarea și saitul acesta-i mană cerească
cât adevăr și câtă minciună aici exprimăm
o știm numai noi poate sau nu dar sigur
sub paravanul cuvintelor totdeauna
e-un sâmbur de adevăr de lumină de dor...
în realitatea zilei poate că doar ce aicea postăm
mai are un farmec un sens frumos al vieții
pe care-o trăim în praful și zgura clipelor...
cu mulțumiri de trecere și semn, Ioan.
trăiri mai mult sau pai puțin
tăinuite în noi adevăruri închipuiri...
mutanți că normali nu suntem
(dacă normalitatea vieții e gura și...încă ceva)
voim comunicarea și saitul acesta-i mană cerească
cât adevăr și câtă minciună aici exprimăm
o știm numai noi poate sau nu dar sigur
sub paravanul cuvintelor totdeauna
e-un sâmbur de adevăr de lumină de dor...
în realitatea zilei poate că doar ce aicea postăm
mai are un farmec un sens frumos al vieții
pe care-o trăim în praful și zgura clipelor...
cu mulțumiri de trecere și semn, Ioan.
0
Tu vezi în „minciună” „singurul drum către” iubită, de aceea o „minți” și te „minți”, astfel că în „oglindă” nu-ți vezi chipul adevărat, ci masca minciunii pliată peste față.