Jurnal
regele a murit
2 min lectură·
Mediu
dumnezău să-l ierte,
zic asta cu suflet tihnit.
sunt copilul republicii făcut
după ce tata
s-a pupat cu moartea pe gură
la Sevastopol
rănit în numele slăvitului rege, sărăntocul,
de care zilele astea am aflat
că de mareșalul Antonescu nici n-a fost întrebat
dacă să pornească, desigur în numele neamului,
carnagiul.
să fiu înțeles, nu contest
chemarea la moarte în numele țării
împărțită ca o colivă.
dar cine era Ribbentrop,
cine era Molotov și cine
era, mort, pupat în cur, zilele astea,
regele nostru Mihai?
fac un efort și-l înțeleg,
nu s-a putut opune restricțiilor vremii,
dar, s-avem pardon, de țară nu l-a durut în prohab,
a lăsat neamul să-și lingă rănile
și a plecat că-l invadase hormonii
de dragul Anei.
mai înțeleg conjunctura în care a trebuit să abdice:
un troc s-a făcut și l-a acceptat.
în curul gol n-a plecat și nici cu mâna goală...
până la urmă, n-a fost împușcat ca Ceaușescu,
n-a sfârșit ca Ludovic al XVI-lea, nici ucis cu familie
cu tot ca al Rusiei țar, ci i s-a permis să treacă hotarul,
viața ca orice om să și-o trăiască.
e singurul gest omenesc al neamului românesc
când nu și-a ucis conducătorul.
în rest, de la Burebista până la el,
și, după, la mare cinste au fost trădătorii.
repet, sunt copilul republicii
și zilele astea mi-au fost un calvar...
am văzut un ciumete care
a cerut sanctificarea regelui Mihai.
am înmărmurit, ăsta-i în stare, mi-am zis,
pe regele "mare" să-l taie bucăți, bucățele,
ca moaște să-l pună-n biserici,
ce mai...
nu știu dacă regele mai are în gură un dinte
original, că săracul de el,
sictirit de comuniști,
stresat în lunga lui existență
n-a putut trăi, bietul de el,
decât 96 de ani, când putea,
conform tradiției, să intre-n altar și,
fără voia popii,
să se împărtășească ,
pentru o revenire la viață
într-un nou avatar...
gata, despre ce, cum și de ce, nimic nu vă spun
pe treisprezece, un "amic", cu ghilimelele de rigoare,
fost șoim al patriei, utecist, comunist,
m-a-ntrebat de ce nu scriu despre rege. i-am arătat Necuvintele lui Nichita și l-am întrebat:
cine-i mai rege
după părerile tale?
......................................
douăzeci de mii și ceva strigând monarhie.
unu la sută, restul vă spune ceva?
023.981
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 372
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “regele a murit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/jurnal/14117745/regele-a-muritComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ca proză ar fi OK, istoricește și omenește vorbind, nu este. Apreciez, totuși, mărturisirea de a fi un copil al republicii, ceea ce explică partizanatul.
0
pur și simplu îmi descriu starea când scriu.
da, nu-i omenesc că tata s-a sărutat cu moartea pe gură
și două din copilele lui,acasă, sub bombarnamente,
aveau să moară. da, nu-i omenesc că în fundul
grădinii noastre n-am avut mult timp acces datorită
jucăriilor,capcane de moarte zvârlite de avioanele nemțești...
și așa mai departe...
că e citită de unii ca proză ori de alții ca poem nu-i bai,
e trecută la personale,
s-o vadă fiecare cum vrea...Ioan
da, nu-i omenesc că tata s-a sărutat cu moartea pe gură
și două din copilele lui,acasă, sub bombarnamente,
aveau să moară. da, nu-i omenesc că în fundul
grădinii noastre n-am avut mult timp acces datorită
jucăriilor,capcane de moarte zvârlite de avioanele nemțești...
și așa mai departe...
că e citită de unii ca proză ori de alții ca poem nu-i bai,
e trecută la personale,
s-o vadă fiecare cum vrea...Ioan
0
