de ce nu-l aștept în ajun

dacă vă spun c-am avut și eu un moș Nicolae n-o să mă credeți zicând că-s bătrân cu toate că de când mă scol și până adorm nu-mi prea simt trupul. se pare că în genom port o genă de la bunica așa că mai am înainte o viață de om luând în calcul că brazii de azi cu beteala becurile și globurile tinereții pe ei atât de repede mor. am avut și eu un moș Nicolae, frate cu tata, pe care nu l-am cunoscut decât dintr-o povestire a mamei: era după război. concentrare. la cavaleri cu schimbul. plină vară. în permisie n-a mai venit călare pe iapa lui pagă. cu frate-tău în covățică pe hat, cu Pachița lui Ghiță Ghioc smulgeam cânepa de la capătul ogorului din șesul din jos. a venit la noi râzând. pentru Pachița sigur că îi dăduse la plecare o batistă. plânge cel mic,du-te și dă-i țâță că smulg eu. vânjos era Nicolae,smulgea cât pentru un fuior și bătea rădăcinile de carâmb șoșotind și râzând cu Pachița. cât am dat țâță și l-am schimbat de pelinci cânepa a fost smulsă și făcută chite. i-a spus ceva la ureche, au râs, a ridicat-o în brațe pe sus și-a strâns-o de ea o icnit dar i-a plăcut. apăi cumnată am terminat.o adormit? lasă-l să doarmă îl pup altă dată și s-a dus. dus a fost. nimeni n-a spus, când l-au adus, cum, unde și de ce l-a tăiat trenul... am avut și eu un moș Nicolae dar pe care nu l-am văzut. a murit înainte să mă nasc poate de-aceea eu n-am primit niciodată daruri...