Rîzi?

zvîrl cărăbuși aurii în perpendiculara gîndului să zbîrnîie clipa-n cruciș mestec cărbuni din vetrele vechi și scuip printre dinți diamante violacee încă îmi umbli pe poante in suflet rotindu-te lebădă tai umbrele-n franjuri le răsucesc și ele cad tremurător spînzurate de zîmbet mirat mă agăț de semnul întrebării spune-mi acum cînd cîrtițe ies din găuri negre cerești și ochii-mi sînt sori gemeni rîzînd mai știi ceva de sutienul pierdut în acea miriște-a nopții eu încă pe gît sub plasture să nu se șteargă mai port semilunile roșii rîzi bătu-te-ar pe sînii zburdalnici privirile mele hai vii