Poezie
zyxând
(galben)
1 min lectură·
Mediu
aproape zilnic
o partidă de șah
și-o scară de fugă
prin axiomele întâmplării
vântul pe dungă
gând ce alungă
lungul preludiu
în studiu
marin
căzut din arțari
zidul
ecou pulsând
a quasari
chiar acum
galben de toamnă
nu-l zori
duce-n el alergări de cursă lungă
prin amânări colorate
plimbări lungi
sub gesturi
urme
între urme
nimic
în nimicul acesta
aromele țărmului
soarele unui vis
foșnetul
cuvântul tulburător
numele pe-o violină
învelită în muselină
pe treapta tăcerii
umbra vântului...
023839
0
foșnetul
aromele țărmului
în nimicul acesta\"
Aș lăsa o tăcere în umbra vântului învelită-n muselină. Pentru vioara ce cântă. Cântă… fără muguri în studiul marin al sufletului care-i căzut de prea plin.
…e prisos să zic – orice nimic duce cu el totul spre moarte zyxând.