Care-ncotro!

1.

Gândurile ne-au colindat

Bucurie-n suflet ne-au lăsat

Se plimbă gândul prin cuvinte

În clipa blândă strânge Tymp

Toţi zeii mi-au plecat din minte

Făcându-mi inima Olimp

Gata, gata, gataaaa

Care-ncotro!

Salutare de la mare,... Toate au început acuma, joi,... Minunile sunt în desfăşurare,.... Să creşti în gândul tău o floare dintr-o sămânţă de iubit, să crească lângă ea o mare, un ţărm, o plajă şi-nmiit, să vină harul peste tine ca umbra gândului sfinţit, cu Moş Crăciun, cu toigul, desaga şi cu lumini de Infinit,... Aşa s-a dat pe brazdă gândul, s-a cuminţit, din doi în doi… Vin îngerii la noi şi ne întreabă: aceştia sunteţi voi? Şi ne arată fotografiile,… Pas desculţ prin praf de stele strunind verbul de iubit, ai pus, turmei de mioare,

strunga visului albastru, ca un semn de întrebare. Aşa să fie, oare?

Chiar aşa, cuvând cu lună, când ziceai să faci să fie viaţa ca o poezie, ce mai faci şi unde esti? Trece carul vieţii printr-un peisaj liniştit. Tu, pocnind din bici pe lângă boi, te gândeşti la seara de joi. Da. Joi a fost ieri, o seară specială de Ajun,... Un ciobănaş, proptit într-un ciomag, colindând din fluier, cu drag,...

2.

Spunea Voltaire: scrisul este pictura vocii

Mi s-a părut că ai zis ceva

Nu ţi s-a părut, chiar am zis?

Am zis că ieri a fost o zi specială

Astăzi este altă zi specială

Are grijă motanul Picasso

Să-mi facă zilele speciale

Nu degeaba

Specialitatea mea de-a întâia

O reprezintă temutele Speciale

De parca eu aş fi vinovat

Că-s numite ele aşa

Matematici Speciale

Primisem binecuvântarea doamnei cu marea

La umbra nucului cu cântecul cucului

Într-un copăcel cu vrăbii a ajuns un piţigoi

Admirativ, căutam un motiv să-mi aşeze notele pe portativ, definitiv.

Nu mă grăbeam să nu care cumva să-mi vină o îndoială

Care să schimbe mersul lucrurilor

Lacul s-a făcut oglindă

Argintiul verzui răcoreşte un pic adierea

Într-o adevărată şi uşoară mângâiere

Cine se grăbeşte, greşeşte

Nu ştii? Întreabă. Nu te costă nimic

Când vine noaptea

Urc şi cobor în trăsura cu coviltir

Pe farul meu de-ar fi să jur

Clipele mele şi cu ale tale

Ar face noduri cu coduri

În ochiurile năvodului s-ar strânge cuvintele

Într-o zi prietenul meu, George Oboroceanu

În timp ce-i povesteam ce m-a învăţat tatăl meu

Mi-a zis să traversăm împreună oceanul

Atunci am înţeles că ce-i povesteam eu

Nu-l făcea fericit,…

uită-te bine

şi spune-mi dacă se vede

de acolo de la tine

Peninsula

Unii, mai cu iubire şi cu dragoste

Altii cu alte gânduri

După cum îi ştii şi tu

S-au luat după noi

Era într-o zi de joi,…

https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR2tatXeC2kkFuAMtp-y28X9wm7H_qkN_6bWFyLeIy_5FZw00yqTe3pA9gk&v=CuU98hiA_uo&feature=youtu.be

Constanţa, Vineri, 25 Decembrie, 2020