Poezie
La ce gândea Gânditorul de la Hamangia?
(în punctul verde-albastru)
2 min lectură·
Mediu
Eu tunel, tu piramidă
Două firicele de nisip
Într-o clepsidră
Din lumea de culori, arome şi simţiri
Cercuri de lumină
Care se vor stinge
În punctul verde-albastru
Ca un mugur de floare
Vom înflori şi vom face
Seminţe de dragoste roditoare
Nimic nu poate lipsi
Nici măcar acel "dacă"
De la început
Dacă n-ar fi prunii, ai zice că suntem la Plaja Corbu
Şi doamna-n cauză ar fi mama micuţului Noe
Cel care s-a împrietenit cu Ponna
Şi cu măgarul lui Mic Daniel
Şi care-mi pozase-n lucrarea
“Noe pe plaja Corbu”
Făcusem în vara aceea
Prima expoziţie de fotografii
Cu licitaţie şi cu poezie
În grădina de vară
“Casa cafelei la nisip”
Cu rit turcesc şi atmosferă de epocă
Cu spectacole de teatru şi întâlniri galante
La care, Vali şi Nora Sgarcea
Se bucurau ca şi cum
Lucrurile s-ar fi întâmplat
În grădină la Moulin Rouge
Hristu Caricaturistu juca rolul lui Toulouse Lautrec
Why did Van Gogh cut off his ear?
La ce gândea gânditorul de la Hamangia?
Domnişoarei Alina Pachiţanu îi spuneam girafa-n flăcări
Prietena ei, Mirela, era Cântăreaţa cheală
Mimi, sora lui Miky Suceveanu,
Era iubita toboşarului
Renumit culegător de scoici
Specialist în scoici perlate şi palate de nisip
Motiv pentru care-a încercat un record
Pe plaja de la Trei Papuci
Cel mai înalt castel de nisip din lume
În tentativa aceasta s-au prins şi ei
Studenţii mei de la teatru şi film
Ajutaţi de cei de la marină şi de la Arte plastice
Greul îl duceau însă Gibonul şi Bufonul
Şi câteva domnişoare de culoare…
Eu, cu umbrela lui Radu Şuiu
Şi cu rogojina poetului
Făceam fotografii şi noduri dirijate
Cu supremumul şi infimumul din răbdări prăjite
În ziua în care s-a înecat Mircea Ţuglea
Marea era agitată, ca o prevestire de nenorocire
Alex şi Matei îl pierduseră pe Ozzo în valuri
Matei plângea de mama focului
Ca să-l liniştesc i-am promis că
Voi face o magie...
Nu ne grăbim şi nici nu tânjim
Sperăm că lumea care ne aude, caută şi ea
002207
0