Poezie
Pe un pergament cu găuri
(Privește...)
1 min lectură·
Mediu
În două, trei cuvinte
Foarte pe scurt
Darul tău a ajuns la mine
Ai primit de la pescăruș
Jumătate de zbor
Cealaltă parte
O găsești într-o carte
Pe un pergament cu găuri
Las un rând cu pana ta
Trezit în zori de pescărușul serii
Cel care zboară-n visul adierii
Ori râde cu sughițuri și-nțelesuri
Că-n insulă se umblă fără dresuri
Rămân mut, fără cuvinte, ca un țărm cântat de-o mare
Cine oare va-nțelege, cum se leagănă cântarea
Precum poartă visul zarea
Unde farul luminează
Și veghează
Iau pana unui gând și-l fac să zboare
La ora dimineții, pe răcoare
Prin țara care doare
Foarte tare
Oprește câteva clipe
Privește...
Constanța, miercuri, 1 august, 2018
(Din spectacol de pe faleză)
033.701
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “Pe un pergament cu găuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/14129357/pe-un-pergament-cu-gauriComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ieri, in Tabara de pictura de la Adamclisi,
Ion Titoiu a intrat in horă și-am făcut împreună năvodul
procedând laticial, radical, logaritmic și ritmic: "text și imagine".
găurile pergamentului te-au dus cu gândul la cașcaval
din cauza cântecului “telejurnalul și cașcavalul”
al lui Alexandru Andrieș
despre pătrate magice și numere prietene...
o cafea, o pipă și-un gând bun...
multe se întâmplă
sub tâmplă
și peste acestea
vine și întâmplarea
scoate un om în cale
cu care mai schimbi un zâmbet
cu amintiri și cu tâlc
pe un pergamen cu găuri
cu miros de Dunăre
apă dulce-tulbure
ca la noi
pe la Topalu
nu voi încheia așa cum nici nu am început...
spune tu acum:
culoarea!
și apoi…
privește zarea!
Ion Titoiu a intrat in horă și-am făcut împreună năvodul
procedând laticial, radical, logaritmic și ritmic: "text și imagine".
găurile pergamentului te-au dus cu gândul la cașcaval
din cauza cântecului “telejurnalul și cașcavalul”
al lui Alexandru Andrieș
despre pătrate magice și numere prietene...
o cafea, o pipă și-un gând bun...
multe se întâmplă
sub tâmplă
și peste acestea
vine și întâmplarea
scoate un om în cale
cu care mai schimbi un zâmbet
cu amintiri și cu tâlc
pe un pergamen cu găuri
cu miros de Dunăre
apă dulce-tulbure
ca la noi
pe la Topalu
nu voi încheia așa cum nici nu am început...
spune tu acum:
culoarea!
și apoi…
privește zarea!
0
Versurile acestea sunt, cu adevărat, memorabile:
„Iau pana unui gând și-l fac să zboare
La ora dimineții, pe răcoare
Prin țara care doare
Foarte tare”.
„Iau pana unui gând și-l fac să zboare
La ora dimineții, pe răcoare
Prin țara care doare
Foarte tare”.
0

mi-a plăcut mult spactacolul cuvintelor aici, ghidușia lor. frenezia mării, lumina în dâre pe apă a farului induc mereu o stare de vis, de melancolie.
vă salut de la mare.