Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

căutam un motiv de tristețe

(se întâmplă-n triptic)

2 min lectură·
Mediu
“e verde azi lacul albastru”
în râulețul dintre Lacul Tăbăcărie
și Marea Neagră
sunt pești
care nu suportă apa sărată
dar totuși
rătăcesc din lac în mare
câteva acorduri de chitară
câteva titluri de carte
o pauză lungă...
discuții din ale noastre
și-n cele din urmă
povestea
1.
m-am tot gândit și m-am răzgândit
până când gândul s-a dus între ape
atât de departe
că l-am pierdut definitiv
întristând seara aceasta așa
pur și simplu, fără vreun motiv
căutam un motiv de tristețe
dar nu-mi aduceam aminte
decât glumele tale
și m-am trezit râzând
până când ai apărut tu
primul cavaler al penei de pescăruș
cu gradul de caporal
călare pe cal
cu o pălărie împletită
din fire de in, de cânepă
de logaritm și de radical
cu andrele de coordonate sferice
luate din calotele polare
strălucitoare la soare
picurătoare
câteva picături au căzut
pe punctul de pe dunga albastră
de la tine din fereastră
colorând cele 9 cercuri ale lui Euler
precum pălăriile celor 9 muze…
ymp
de sănătate
și veselie
să fie!
tot așa
ca tristețea
fără motiv
2.
din casa de pe plajă
lumea trezită în vraja
unui norișor de aburi de cafea
pe lângă caiși
pruni, meri și peri
pe lângă piersici
pe sub arcade de viță de vie
chiar aici unde altădată
era pe lângă plopii fără soț
cu părul în vânt
Radicalul vine cu Calul
Calul vine cu Nechezatul
Nechezatul vine cu Aburul
Aburul vine cu Minotaurul
după Minotaur vin multe altele
la urmă de tot
vine și Labirintul
din partea mea
cu Nostalgie
și Bucurie
să vă fie,
ție, familiei, prietenilor
și dacă or mai fi și din aceștia
care vrăjmășesc pe cei care iubesc
și lor
3.
mereu lipsește câte ceva
de data aceasta nu lipsește nimic
cioara de la Timișoara cârâie într-un plop
sticlei de șampanie îi sare un dop
in the top of the roof
insula cu stuf
Ioan-Mircea Popovici
Constanța, 10 septembrie, 2017
(din casa de pe plajă, fericiți cei curați cu inima)
043.922
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
334
Citire
2 min
Versuri
83
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan-Mircea Popovici. “ căutam un motiv de tristețe .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/14112947/cautam-un-motiv-de-tristete

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa
Iată că poezia se poate împaca foarte bine cu realul și cu mitul. Există aici o „încercare a Labirintului” personalizată, cum de altfel mitologia generală se împletește cu una personală. Mă bucură, de această dată, că s-a revenit la versuri unde muzica (și exteriorizată, și interiorizată) se îmbină cu simbolistica și emoția poetică. Dincolo de recurența unor motive poetice specifice stilului auctorial (adecvate aici), cel mai mult îmi place faptul că eul poetic este o natură dilematică, legând prin fire nevăzute amintirea de regăsire, gândul de emoție, matematica de poezie. Totul pe aceeași Plajă cu Suflet.

Cred că în versul al doilea s-ar putea spune: „până ce gândul”, spre evitarea dizarmoniei.
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici
Așa-i cum spui. "Până ce gândul" este mai armonic decât "până când gândul". Numai că-n ale mele strune, spatiul poetic armonizează-n Tymp, evitând raportarea la "situație". Îți aduci aminte vechea noastră urare:

Mulțumiri, sănătate, bucurie și o mie de iubiri. În acord funcțional, "Lui Pașadia îi place poezia"... Vine un val, se sparge de mal, stropii sărați umezesc buzele marinarului... Vorba aceea: toate se leagă...
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
O ’’carte’’ în care s-au inserat ’’pauze lungi’’, în care personajele nu se mișcă și nu acționează, în care stagnarea aduce vetustul în pagini prozaice, nu are cum să atragă valoarea, nici comercialul.
Când te ’’gândești’’ și apoi te ’’răzgândești’’, confuzia face să ’’pierzi definitiv’’ o oportunitate în care se afla avantajul.
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici

din casa de pe plajă

lumea trezită în vraja

unui norișor de aburi de cafea


câteva acorduri de chitară
câteva titluri de carte
discuțiile noastre

- Unde-și ține grădinarul, sapa, grapa și amnarul.
- Foarte bine. E chiar mai bine decât în realitate.
- Nu? Ce figură ești!
- Ai cu cine. Ai cu ce. Ai unde.
- Vorba aceea: "În orice furtună se ascunde un diavol".
- Ți-a plăcut ție asta.
- Ãsta-i adevărul. Dar de asta ce spui:

"ia-i cum sunt și fă-i să creadă
că-s cocoșul din ogradă
și de dai de o găină
dă-i cuibarul din grădină"

- De fiecare dată, ți-am dat o mie de repere.
- Și eu ne-am făcut case cu ele.
- Unde?
- Pe plajă...
- Geamănul lui Caruțiu mai e în fereastra din galerie?
- De-te să vezi.

0