Jurnal
ce bine-i când
(dacă vrem)
6 min lectură·
Mediu
"Dacă n-ai simțit niciodată privirea din ochii nucului
N-ai cum să înțelegi motivul pentru care
Nucul Didinei și-al Mihaelei nu se simte bine"
De vreme ce l-am pus între ghilimele
Sigur că este un citat.
Autorul citatului este motanul meu, Domnul Picasso,
specialist în liniște, pescuit oceanic, drumeții
și-n alte câteva mii...
- Pentru Dada - Nada, Aida - Ina, Dina, Claudia, Gina, Sorina-Mihaela și Anca-Alina, ai verbele a fi, a da, a lua, a face și a iubi. Pentru Petrică, Florin, Alexandru, Matei, Daniel, Dorin și Nicolae: a ști și a povesti. Vezi cum faci să nu le încurci!
- Doar mă știi? Le dau cu parola: "Ce știi despre primele 7 numere prime?".
- Și răspunsul lor, care-i?
- Primele, Șoaptele, Vocile și Ecourile.
1.
doar noi știm
ce bine-i când
între noi
nu lăsăm spații libere
dacă vrem ca Personajul
să iasă în scenă
și să spună:
Astăzi e ziua mea
am învățat de la tata că 8
este Infinitul în picioare
numai că pentru el
Infinitul este mai mult decât cel
pe care-l folosesc matematicarii
nu stau să-ți explic
te-am invățat să cauți?
caută
Constanța, Duminică, 8 iulie, 2018
2.
ce, când și cum
se va vedea acum
acolo unde
undele sunt valuri
Primele, Șoaptele, Vocile și Ecourile
Mi-au cerut fiecare cîte ceva
Contrar celor știute despre Chat Noir, motanul meu, Domnul Picasso, inspiră încredere, respect și multă dragoste. Așa cum la casele cu câine-n curte găsești o tăbliță cu: “Atenție, câine rău!”, pe poarta noastră stă scris: “Atenție, Chat Noir!”. Nu de altceva,dar superstițioșii care cred că pisica neagră aduce ghinion să fie preveniți și să nu se sperie când, pe cărare, le iese în întâmpinare Picasso.
Primele 7 numere prime au fost
Cele mai speciale
Vasile râdea de motanul meu
Cum clănțănea la coroana nucului
în care ciripeau 7 vrăbii
cântau 7 turturele
și 7 fluturi
se jucau cu notele mele
Mamaia, luni, 9 iulie, 2018
(Pe pasarelă cu Picasso)
3.
După sesiunea de vară
Mergeam la Olănești
La tanti Tanța
Cuibul cu Dor, Nr 7
Nici nu se putea mai bine de atât
De acolo ajungeam la Frăsinei, Dintr-un Lemn, Surpatele
Bistrița, Cetățuia, Iezer, Zamfira și Arnota
din prima
Isihie de la Frăsinei
mi-a arătat
"Livada cu Butoiul căptușit de cărți și Stupina"
S-a bucurat Părintele de "pelerinul din Constanța"
Eu mă bucuram de Cântecul Locului
Cum erau ocupate toate odăile mănăstirii
Părintele mi-a oferit pentru a fi găzduit
Odaia Episcopului de Râmnicul Vâlcea
pe care, întâmplător îl cunoșteam
de la “Biserica lui Horea din Olănești”
Părintele-mi dăduse binecuvântare
de la început
cu două ramuri
pe care le păstrez a fi
"Zicerile lui Isihie de sub semnul (Y)-ului"
Prima zicere: "Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic"
A doua zicere: "Copiii de Preot au un sânge special.
Ei se întâlnesc și se înțeleg aproape telepatic"
Și eu i-am spus părintelui: "Fie gestul cât de mic, tot mai mult decât nimic".
Parcă aș fi aruncat o sămânță de iubire-n "Locul Acela Sfânt". Din Pilda Semănătorului, spre norocul meu, "sămânța a căzut pe pământul dor"
stau între maluri
cu barca pe valuri
cu Picasso în barcă
el știe că nu are voie să mănânce pește
dar îi place să pescuiască
amândoi avem o singură undiță
și-o carte
scrisă pe o singură parte...
să vezi tu ce de arcade
încă nici n-au încolțit
de la dig până la pasarelă
trec pe lângă toate cele
astăzi am trecut pe lângă o șatră
și-un chioșc pe care scria
Moft
atât i-a trebuit lui Picasso…
Golful Pescarilor, marți, 10 iulie, 2018
(cu Picasso în barcă)
4.
Scrisoare deschisă (dintr-o prea frumoasă noapte)
Șapte șoapte-n plină noapte
de la voi, caldă primire
lacrimă de mulțumire
cu sămânță de iubire
roditoare-n cânt de șoapte
dintr-o prea frumoasă noapte
ca un opt făcut din șapte
în barca-n care
eu și Picasso
suntem pregătiți
de încă un Voiaj
prin Arhipelagul Fericirii
pentru J&L cântarea
cu iubirea și cu marea
vezi aici ca-ntr-o oglindă
cuiul care stă în grindă
și de el atârnă sfoara
cu buchet din Timișoara
voi sunteți și-n Primele
și-n Vocile
Anais și încă 7 persoane vor să-ți vorbească
din Corint și până-n Corfu
când m-am însoțit cu Corbu
un student grăbit prin viață
mândru că nu se învață
cum e traiul pe vapor
la școala marinarilor
în loc de Trigonometrie sferică
și Tablele de logaritmi
în sacul lui de marinar
găsești pipa, oglinda, rogojina, zarul
hărțile, evantaiul și scaiul
7 sau cel mult 8 lucruri
fiecare obiect
cu povestea sa
din mieunatul lui Picasso
deslușesc învățăturile lui
pentru vară
Fii tu blândă și încrezătoare.
Fii ca o rază de soare.
Nu căuta să scurtezi drumul.
Nu lăsa loc de îndoială.
Azi îți faci de cap. Mâine-ți faci de picioare.
Totul, dimineața, pe răcoare.
Calul meu nechează
Picasso visează
În Barca Vieții
Sunt și ele
Primele, Șoaptele, Vocile și Ecourile
Terasa Kleyn, Miercuri, 11 iulie, 2018
(Cu Picasso în Barca vieții)
5.
Pe Cărările Vântului
Moștenirile mele
De la ai mei
Casele, Vaporul, Vioara, Acordeonul și Dorul
În Voiajul Gândului
Vioara mea este o vioară spartă
Cu o singură coardă
Din casa de la răscruce
Acoperită de bălării
Cu tencuiala căzută
Cărămizile ținute la un loc de iederă
Fratele meu, Purtătorul de Biruință
mi-a purtat steagul câștigător
prin RodadoR
trecând prin Școala de marină, în ultramarin
Seen through the Angle of Mathematics
https://www.youtube.com/watch?v=Rg1LhiTQ8MQ
Casino-Constanța, Joi, 12 iulie, 2018
(Cu Picasso la timonă)
6.
- Ce e nou pe Pasarelă?
- Doamna, Visul și-o Umbrelă
Numără din șapte-n șapte și oprindu-te un pic
Vei găsi pe-a 11 treaptă așteptându-te-un pitic
să te ducă-ntr-o grădină cu livadă și cu stupi
să te-nvețe să-ți faci casă pe aleea dintre nuci
tu, obișnuit cu apa, rătăcești între iluzii
https://www.youtube.com/watch?v=mQLYwj3JayA
Vama Veche, Vineri, 13 iulie, 2018
(În radă cu Picasso)
7.
motto:
"după mănunchiul de 7 zile,
7 povești ale lui Picasso"
Haide, mărturisește și tu.
pe când ziceam: “mă las de scris”
tocmai zburam peste abis
galop zburdalnic, inima
un singur nu și mulți da, da
credeam în muzici și-n povești
în cea mai caldă adiere
cu loc deschis
fără durere
sădeam livezi mănăstirești
lumină blândă
Inviere...
În fața răsăritului, cu 7 ore după răsăritul vostru și cu 7 ore înaintea celorlalți. Voi și ceilalți sunteți parantezele într-o algebră-n care sunetele, luminile, umbrele, valurile, vaporul, țărmul și plaja sunt cele 7 variabile multicompleze, cu 7 feluri de z, cu 77 de combinații și 777 de rezultate. Semnificațiile sunt după cum ți se potrivesc. Dacă nu, luăm foarfeca mare de croitor, facem tăietura lui Dedekind-Cauchy-Riemenn, după principiul schemei hipergeometrice, cu ultraprodusul factorilor primi, primii șapte fiind cei pe care de acum îi cunoști...
Eram mai mult decât curios să văd dacă-n “Cartea cu pricina” sunt prinse “Cina de la Capșa”, “Fuga după rame speciale”, “Magiile și prieteniile” și “Cele 7 povești ale lui Picasso”.
Din cele-n care cântă marea și-n cânt e parcă vânt și-i nor,
Eu mă retrag la ale mele pe Pasarelă-n RodadoR
Cu Picasso, pe umerii mei...
Constanța, Sâmbătă, 14 iulie, 2018
(Picasso, mărturisește și tu)
075.460
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 1.176
- Citire
- 6 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “ce bine-i când.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/jurnal/14128243/ce-bine-i-candComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cel mai mult mi-a plăcut ceea ce se spune despre motanul Picasso. Mi-aduce aminte de poza aceea în care stătea ca un lord pe rafturile de cărți. Cam atât pot să spun deocamdată, dar „tot e mult decât nimic”. Mai multe voi spune după ce urc iar pe dig și-o să văd, dintr-odată, totul. Oricum, simt că povestea continuă, fiindcă e lăsată în coadă de pește.
0
Un poem amplu, alambicat, de un colorit fascinant, în care versurile, cu a lor imagerie bogată (poate prea bogată) și a lor simbolistică ludică se înșiră într-un provocator labirint, conținând exerciții de logică... primul, 7 nume de femei și 7 nume de bărbați (cu semnificații personale pentru poet) cărora li se asociază 7 verbe, reprezentând 7 atribute cu care fie aceștia sunt înzestrați, fie sunt investiți de autor... apoi, în cel de-al doilea, răspunsul e probabil "parola" pentru întrebarea referitoare la "primele 7 numere prime": în universul poetic, în care se produc repoziționări și răsturnări de sensuri, specifice actului creator, se pare că nu sunt numerele întregi, indivizibile (decât cu unitatea sau cu ele însele), ci "Primele, Șoaptele, Vocile și Ecourile" - pe mine personal m-au dus cu gândul la creație, la întreg... la Dumnezeu, Duhul Sfânt, Iisus și Oamenii, poate din acest motiv găsesc formidabilă ideea cum că acestea ar fi "prime", nefactorizabile.
Secvența 1, de factură psihologico-matematică, despicată ea însăși în 3 strofe, aduce un cadru intim - "doar noi știm/ ce bine-i când/ între noi/ nu lăsăm spații libere", "astăzi e ziua mea") în care Personajul fiecăruia din noi iese în scenă, apoi are loc o confesiune lirică, ce poartă accente filozofice ("am învățat de la tata că 8/ este Infinitul în picioare/ numai că pentru el/ Infinitul este mai mult decât cel/ pe care-l folosesc matematicarii" - subtilă ironia "matemati-carii", care pentru mine implică deosebirea dintre cei ce rezolvă sau concep probleme "cariat" formulate sau strict probleme bine definite și cei ce își pun și probleme adânci, însă slab definite, pentru care, în mod evident, e nevoie de mai mult decât un algoritm spre rezolvare). Urmează un imbold legat de învățarea prin descoperire, surprins într-un moment de răbufnire paternă - "te-am învățat să cauți? / caută".
Secvențele 2-4 se întrepătrund halucinant, cea de-a doua debutând cu întrebări existențiale pe care "pelerinul din Constanța" le aruncă în valuri, le lasă pur și simplu să plutească ("ce, când și cum/ se va vedea acum/ acolo unde/ undele sunt valuri") pentru a se ancora în prezent, abandonându-se clipei, întru credință, recunoștință și bucurie ("Eu mă bucuram de Cântecul Locului"), în tandrețea și în dragostea pentru animale (îndrăgitul motan Picasso, 7 vrăbii, 7 turturele, 7 fluturi), dar și pentru oameni (tanti Tanța, părintele Isihie, Episcopul de Râmnicul Vâlcea...) și locuri (unele dintre acestea pline de farmec, însăși denumirea primită de ele încercând parcă să capteze ceva din magia locului - "Cuibul cu dor", "Livada cu Butoiul căptușit de cărți și Stupina").
Rămân cufundată în "Scrisoarea deschisă (dintr-o prea frumoasă noapte)":
"Șapte șoapte-n plină noapte
de la voi, caldă primire
lacrimă de mulțumire
cu sămânță de iubire
roditoare-n cânt de șoapte
dintr-o prea frumoasă noapte
ca un opt făcut din șapte
în barca-n care
eu și Picasso
suntem pregătiți
de-un Voiaj
prin Arhipelagul Fericirii"
De la mine, foarte caldă primire! Cu prietenie, Alexandra
Secvența 1, de factură psihologico-matematică, despicată ea însăși în 3 strofe, aduce un cadru intim - "doar noi știm/ ce bine-i când/ între noi/ nu lăsăm spații libere", "astăzi e ziua mea") în care Personajul fiecăruia din noi iese în scenă, apoi are loc o confesiune lirică, ce poartă accente filozofice ("am învățat de la tata că 8/ este Infinitul în picioare/ numai că pentru el/ Infinitul este mai mult decât cel/ pe care-l folosesc matematicarii" - subtilă ironia "matemati-carii", care pentru mine implică deosebirea dintre cei ce rezolvă sau concep probleme "cariat" formulate sau strict probleme bine definite și cei ce își pun și probleme adânci, însă slab definite, pentru care, în mod evident, e nevoie de mai mult decât un algoritm spre rezolvare). Urmează un imbold legat de învățarea prin descoperire, surprins într-un moment de răbufnire paternă - "te-am învățat să cauți? / caută".
Secvențele 2-4 se întrepătrund halucinant, cea de-a doua debutând cu întrebări existențiale pe care "pelerinul din Constanța" le aruncă în valuri, le lasă pur și simplu să plutească ("ce, când și cum/ se va vedea acum/ acolo unde/ undele sunt valuri") pentru a se ancora în prezent, abandonându-se clipei, întru credință, recunoștință și bucurie ("Eu mă bucuram de Cântecul Locului"), în tandrețea și în dragostea pentru animale (îndrăgitul motan Picasso, 7 vrăbii, 7 turturele, 7 fluturi), dar și pentru oameni (tanti Tanța, părintele Isihie, Episcopul de Râmnicul Vâlcea...) și locuri (unele dintre acestea pline de farmec, însăși denumirea primită de ele încercând parcă să capteze ceva din magia locului - "Cuibul cu dor", "Livada cu Butoiul căptușit de cărți și Stupina").
Rămân cufundată în "Scrisoarea deschisă (dintr-o prea frumoasă noapte)":
"Șapte șoapte-n plină noapte
de la voi, caldă primire
lacrimă de mulțumire
cu sămânță de iubire
roditoare-n cânt de șoapte
dintr-o prea frumoasă noapte
ca un opt făcut din șapte
în barca-n care
eu și Picasso
suntem pregătiți
de-un Voiaj
prin Arhipelagul Fericirii"
De la mine, foarte caldă primire! Cu prietenie, Alexandra
0
0
Distincție acordată
"din mieunatul lui Picasso
deslușesc învățăturile lui
pentru vară"
Fericiți cei "atenți la tot și la toate"!
Să vă trăiască Domnul Picasso și Doamna Poezie!
deslușesc învățăturile lui
pentru vară"
Fericiți cei "atenți la tot și la toate"!
Să vă trăiască Domnul Picasso și Doamna Poezie!
0
Îmi iau răgaz
răspunzând parțial
într-o derivă
pe la Vama Veche
în radă
Până ajungem în port
Avem vreme destulă
Între CUCii din Constanța
Tizul meu, Petru Ioan
Ține Vama în picioare
Șlagăr nou
Scris într-un an
“Când te-am luat, mâncai salam cu soia,
Dar arătai precum prințesa Xena
Și, cum dansai pe scenă macarena,
M-a apucat un fel de paranoia”
Când-necând
Sau cum-necum
Sub un rotocol de fum
Parcă-l văd pe Simon Templar
Ridicându-și o sprânceană
Cucerind o jupâneasă
Recitând
“Când te-am luat, erai pe o centură,
Și arătai precum prințesa Xena
Cu arcul tu vânai o aventură
M-ai tras în piept cu aparatul Smena”
Sub un rotocol de fum
fumătorul de pipă
primește-n inimă Ecoul:
"Fericiți cei "atenți la tot și la toate"!
Să vă trăiască Domnul Picasso și Doamna Poezie!"
răspunzând parțial
într-o derivă
pe la Vama Veche
în radă
Până ajungem în port
Avem vreme destulă
Între CUCii din Constanța
Tizul meu, Petru Ioan
Ține Vama în picioare
Șlagăr nou
Scris într-un an
“Când te-am luat, mâncai salam cu soia,
Dar arătai precum prințesa Xena
Și, cum dansai pe scenă macarena,
M-a apucat un fel de paranoia”
Când-necând
Sau cum-necum
Sub un rotocol de fum
Parcă-l văd pe Simon Templar
Ridicându-și o sprânceană
Cucerind o jupâneasă
Recitând
“Când te-am luat, erai pe o centură,
Și arătai precum prințesa Xena
Cu arcul tu vânai o aventură
M-ai tras în piept cu aparatul Smena”
Sub un rotocol de fum
fumătorul de pipă
primește-n inimă Ecoul:
"Fericiți cei "atenți la tot și la toate"!
Să vă trăiască Domnul Picasso și Doamna Poezie!"
0
Picasso a început să miaune și să toarcă « bobiță cu bobiță »... nouă ne rămâne să înțelegem lumea lui felină, după zicerea « félin pour l’autre »...
« cu sămânță de iubire
roditoare-n cânt de șoapte
dintr-o prea frumoasă noapte
ca un opt făcut din șapte
în barca-n care
eu și Picasso
suntem pregătiți
de-un Voiaj
prin Arhipelagul Fericirii »
« cu sămânță de iubire
roditoare-n cânt de șoapte
dintr-o prea frumoasă noapte
ca un opt făcut din șapte
în barca-n care
eu și Picasso
suntem pregătiți
de-un Voiaj
prin Arhipelagul Fericirii »
0
Matematic zic, mulțumesc celor care mă însoțesc prin real și prin imaginar. Ca-n povestea "Ultima licornă" și-n romanul "Turnul de abanos", imaginile și poezia merg mână-n mână-n mână. Uneori mai muzical, alteori mai prozaic. În nici un caz, nu stă pe loc. Pe 18 decembrie 1989, Revoluția ne-a prins în Timișoara, momentul în care, în biografia mea, au apărut alături de lucrări în matematică o serie de scrieri literare, nașul meu literar fiind Nicolae Motoc, cel care-a îngrijit revista Tomis, rubrica mea, Scara lui Escher, fiind locul în care s-au născut Spațiile mele poetice și personajele... Ne mai auzim, că-n poveste, de aicea mult mai este. Deocamdată fac un mănunchi de 7 zile, cu Picasso și Peștișorul de aur, care așteaptă... Aș mai spune ceva, dar nu-i bine să spun totul, de la început. Știi bine că în spatele unei linii, eu mai văd câteva linii. Pe scara aceasta dublă, coboară câteva trepte. Ai să găsești mai mult decât pot să spun aici.
0
