Poezie
offside
2 min lectură·
Mediu
aș putea nega că te-am iubit
tu ai face probabil la fel în locul meu
dar nu ne-ar folosi la nimic
ne-am împiedica unul în ochii celuilalt
irișii s-ar deschide dureros de adânc
privind în întunericul camerei ușa care ne separă
deschide
îmi șoptești
deschide
îți spun
parcă am negocia prețul fericirii
carnea mea se înfășoară pe oasele tale
într-atât îți aparțin
tu chiar nu vezi c-au înflorit castanii a doua oară
de când am trecut împreună prin portalul timpului
eu sunt tot pe front
în linia-ntâi
acolo unde m-ai lăsat
moartea joacă mereu la offside
și trece zâmbind împingând o targă
trimite-mi o veste
despre primăvara de mâine
***
marea nu poate nega sărutul stâncii
nici lacrima uitată pe un țărm în formă de dor
în zilele de după vacanță
eu n-aș putea uita cum am cules
diamantul dintr-o mare de sticlă înșelătoare
cum mi-am culcat obrazul pe fiecare fațetă
am șoptit deschide
și porțile edenului mi-au alintat cuvintele
pe fiecare literă
așa am învățat să-ți gust de pe buze
în tăcere
alfabetul iubirii
te-am simți intrând în carnea mea
la fel cum simt iarna
rotundul soarelui pășind în cameră
să-mi mângâie fiecare talpă uitată în labirintul sufletului
de primăvara ta
eu nu joc la offside
sfidez moartea
călăii ascunși în umbra noastră
lăsând ploaia să spele colbul lumii
și pietrele să râdă la soare după furtună
împreună
am desenat al cincilea anotimp
liliana trif & ioan grigoraș
012112
0
Debutul textului e puțin mai simplu...
Doar o părere...