Poezie
vedenie
1 min lectură·
Mediu
Cătând prin geam la infloriți lilieci
Mi se păru că te zăresc cum treci
Sub flori și albe și liliachii
Rămase praf văzându-te că vii
Nu te-am zărit, mai mult eu te-am simțit
În ceasul de căldură toropit
Când mâța neagră dormita pe scară
Când mirosea adânc a primăvară
Și-am tresărit pe scaun, și-am scăpat
Din mână opu-n marochin legat
014.259
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioan albu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 60
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
ioan albu. “vedenie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-albu/poezie/241871/vedenieComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
-as articula liliecii din prima cu inca un i, sa nu se poticneasca-n nas ritmul...
-as negocia cu florile sa-si aleaga o stare de agregare mai consonanta cu adoratia decat cu tornada katrina, nu ca amorul n-ar produce si sfasieri subatomice, dar, orisicat, sunt lilieci, nu poeti...
-as inlocui\"eu te-am vazut\" cu \"te-am presimtit\", desi exista riscul unei infiorari romantico-precognitioniste, despre care n-am stiinta s-o fi luat serios in calcul
matza e la locul ei, colorata corespunzator pentru obtinerea integrala a efectului dorit
ar mai fi de stiut ce hram purta op-ul si daca ti-ai revenit din tresarire, dar astea-s tehnicalitati de postfata la vol.2
bine-ai revenit, cumva...