Poezie
entretiens
1 min lectură·
Mediu
pe podurile acestea goale
de unde alte dăți săreau sinucigași
am stat de vorbă cu doi ocnași
abia evadați din pârnăi și spitale
am sat de vorbă cu ei, e adevărat
mă priveau ca pe cineva picat din lună
ziceau bă, lumea-i nebună
vrei să ne faci să intrăm în păcat?
eu îi consideram interesanți și le-am spus-o
pufăind din țigară, bând vin
ei ziceau mai ai numai puțin
băiete și gata, ai pus-o
când am plecat mârâiau printre dinți
îmi spuseseră numele lor îi chema
pe unul cumva pe altul altcumva
niște nume comune, cuminți
și i-am văzut cum rămâneau în spate, în ceață
tot strigând că dacă-i uit o încurc
eu, de colo, cum să vă uit, ce,-s turc?
am să vă țin minte numele pe viață
002877
0