personală

știu foarte bine când ăsta mi-a zis bă, in puii mei, mai bagă și tu o țâgară că toți zic că-s beat de năcaz da eu numa așe, numa așe de bucurie bieau da mai dă un bran dupe aiea zicea bă aista îi pretenu mieu cel mai bun nu-i așa blea? vii să beai cu vâju ce doamne iartă-mă no, păi dară ș-am beut mie îmi zâcea șlofăn asta era de mult eri am vrut să bagăm un jam da era chitara dezacordată păcat noi spuneam numai căcat căcat iesea chiar un căcat păcat totuși ca era ca într-un poem al lui xevra da mai știm titlul timpul a mea poezie