eu când mă enervează o bormașină scot sabia

la mine în bloc e zgomot de bormașină eu vreau să scriu o poezie dar aștia cu bormașina lor exagerează și mai devreme când citeam niște poezii ei tot cu bormașina ce dumnezeu le place de parcă s-ar masturba juisează penetrând pereții de bca își transferă virilitatea asupra burghiului cu cap vidia își sincronizează mișcările bazinului cu ritmul rotopercutorului se simt bărbați când aud scrâșnetul fierului beton din perete sabia mea ninja e pe undeva pe balcon mama mi-a ascuns-o ultima dată când am vrut să-l tai pe unul cu bormașină eu trebuia să plec la facultate și el găurea pereții de nu mă mai înțelegeam cu mama am luat sabia și am zbierat cu ea în mână maică-mea a plonjat și m-a apucat de încheietură am făcut spume la gură dar am renunțat acum iar m-aș duce să tai vreo doi le-aș spune: băi acefalilor voi știți ce-i poezia? voi știți că poetul are nevoie de liniște? cel mai rău îmi pare că am scris porcăria asta de text din cauza lor